 | Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Barajul Budeasa | |
| Geografie | |
|---|---|
| Râu | Argeș |
| Lac de acumulare | Budeasa |
| Bazin hidrografic | Argeș |
| Localizare | Budeasa, 44°54′48″N 24°49′44″E / 44.913206°N 24.828858°E ({{PAGENAME}})44.913206; 24.828858 |
| Date tehnice | |
| Data dării în folosință | 1978 |
| Cota coronamentului | 306 m.d.m. |
| Înălțime | 33,00 m |
| Lungime(la coronament) | 53,00 m cu diguri de 5559.00 m |
| Realizatori | |
| Inginer gospodărirea apelor | Paul Solacolu |
| Lac de acumulare | |
| Lungime | 5,5 kn km |
| Nivelul retenției normale | 301 m d. m. |
| Folosințe | Energie hidroelectică, alimentare cu apă, atenuarea viiturilor |
Modificătext  | |
Barajul Budeasa reprezintă o structură hidrotehnică esențială, amplasată pe râulArgeș înRomânia, având un rol multifuncțional crucial pentru dezvoltarea și gestionarea resurselor de apă din regiune, în special pentru municipiulPitești și zonele agricole adiacente. Această construcție nu este o entitate izolată, ci o componentă integrantă a cascadei extinse de amenajărihidroenergetice șihidrotehnice de pe râul Argeș, fiind situată în aval de baraje mai mari, precumBarajul Vidraru. Această interconectare subliniază faptul că funcționarea Barajului Budeasa este influențată de operațiunile centralelorhidroelectrice din amonte și, la rândul său, are un impact direct asupra zonelor din aval.
Dat în folosință în anul1978, Barajul Budeasa contribuie semnificativ la gestionarea apei, la producția deenergie electrică și la controlulinundațiilor înbazinul hidrograficArgeș-Vedea. Funcțiile sale principale includ asigurarea alimentării cuapă potabilă și industrială pentru municipiul Pitești, generarea de energie electrică prin intermediulCentralei Hidroelectrice (CHE) Budeasa, regularizarea debitelor de apă uzinate de centralele hidroelectrice din amonte, atenuarea undelor deviitură și satisfacerea necesarului de apă pentruirigarea suprafețelor agricole din aval. Această diversitate de roluri demonstrează importanța strategică a barajului în asigurarea echilibrului între nevoile de dezvoltare și cele de siguranță ale regiunii.
Barajul Budeasa este amplasat strategic pe cursul mijlociu al râuluiArgeș, un râu important dinbazinul hidrograficArgeș. Poziția sa specifică se află în aval de confluența râului Argeș cu râulVâlsan, un detaliu hidrografic relevant pentru dinamica sedimentării și gestionarea apelor.
Din punct de vedere administrativ și geografic, barajul este situat în apropierea localitățiiBudeasa Mare, înjudețul Argeș,România. Proximitatea sa față de centrele urbane majore este un factor cheie în funcționalitatea sa. Barajul se găsește la aproximativ 5 km nord de municipiulPitești și la circa 9 km în amonte de oraș, la coadalacului de acumulare Bascov. Această poziționare, la doar câțiva kilometri de Pitești, un centru urban și industrial semnificativ, subliniază importanța strategică a barajului pentru aprovizionarea cu apă a orașului și pentru sprijinirea activităților economice regionale. Faptul că se află la coada acumulării Bascov indică, de asemenea, rolul său secvențial și interconectat în cadrul sistemului deamenajări hidrotehnice de pe Argeș. Coordonatele geografice precise ale barajului sunt 44.913206°N 24.828858°E. Prin baraj, apele râului Argeș sunt reținute, formândLacul de acumulare Budeasa.
Barajul Budeasa a fost dat în folosință în anul1978, reprezentând un jalon important în dezvoltarea infrastructuriihidrotehnice aRomâniei. Construcția sa face parte dintr-o schemă complexă și amplă de valorificare a potențialuluihidroenergetic al râuluiArgeș, un proiect național de anvergură care a demarat cu lucrări majore precumBarajul Vidraru, inaugurat în1965. Această integrare într-un proiect mai amplu demonstrează că Barajul Budeasa nu a fost un proiect izolat, ci o piesă esențială într-o viziune strategică națională de dezvoltare energetică și gestionare aresurselor de apă.
Un aspect remarcabil al istoriei construcției barajului este evoluția adaptativă a designului său. Inițial, Barajul Budeasa a fost conceput ca ocentrală hidroelectrică pe uncanal de derivație. Cu toate acestea, pe parcursul realizării întregii cascade de amenajări pe râul Argeș, s-a constatat ocolmatare semnificativă a acumulărilor construite anterior, precum cele de laBascov șiPitești. Această colmatare a fost atribuită în principal râuluiVâlsan, care se varsă în Argeș în amonte de Budeasa și care nu eraregularizat. Această observație directă a condițiilorhidrologice și a impactuluisedimentării a condus la o modificare fundamentală a planului inițial. În consecință, în locul unei centrale pe canal de derivație, a fost proiectată și realizată oacumulare cu un volum total de 54,90 milioane m³, formată dintr-un versant natural și diguri extinse. Această schimbare de abordare exemplifică oinginerie adaptativă, unde proiectele deinfrastructură de anvergură evoluează în răspuns la provocările de mediu și la lecțiile învățate din etapele anterioare ale aceluiași sistem. Acest lucru subliniază o abordare pragmatică și responsabilă în fața condițiilor reale de teren și a dinamicii fluviale.
Inginerul specializat îngospodărirea apelor,Paul Solacolu, a avut un rol notabil în realizarea acestui proiect. De-a lungul anilor, cadrul administrativ care a supervizat dezvoltarea hidroenergetică pe râul Argeș a cunoscut o evoluție semnificativă. Începuturile au fost sub tutelaÎntreprinderii de Rețele Electrice (IRE) Pitești, transformându-se în 1965 înÎntreprinderea de Centrale Hidroelectrice (ICH) Argeș. Fuziuni și redenumiri ulterioare au dus la formareaICH Râmnicu Vâlcea în1969, apoi laUzina Argeș și, în cele din urmă, laÎntreprinderea Electrocentrale Curtea de Argeș în1976. Această succesiune de entități administrative reflectă o perioadă de investiții naționale substanțiale și un focus strategic pe infrastructura energetică post-Al Doilea Război Mondial, indicând că Barajul Budeasa a fost o parte a unei viziuni mai largi pentruindependența energetică a României.
