Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Bandă criminală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Această pagină sau secțiune necesită o verificare.
De verificat:Titlu
Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.
ConvențiaNațiunilor Unite Împotriva Crimei Organizate Transnaționale.

Obandă criminală este un grup sau o societate de asociați, prieteni sau membri ai unei familii, cu o conducere definită și o organizare internă, care se identifică cu sau revendică controlul asupra unui teritoriu dintr-o comunitate și care se angajează, individual sau colectiv, în comportamente ilegale și posibil violente, astfel de comportamente constituind adesea o formă decrimă organizată.

Tipuri de bande criminale

[modificare |modificare sursă]
Înlegislația japoneză, membrii yakuza (mafia japoneză) nu au voie să-și afișeze tatuajele în public, cu excepția festivalului Sanja Matsuri.
Un bărbat și o femeie îmbrăcați în echipament de motociclist
Deținuți înlanțuri pentru muncă în Florida, circa 1903. Aceștia erau folosiți pentru muncă fizică în afara penitenciarelor, în proiecte guvernamentale precum construcția de căi ferate și drumuri. Practica, folosită și pentru a reduce costurile statului, a încetat în anii 1950, cu o revenire limitată în anii 1990 în unele state.

Bandele, sindicatele și alte grupuri infracționale vin în diverse forme, fiecare cu specializările și cultura proprie.

Mafia

[modificare |modificare sursă]

Una dintre cele mai infame bande criminale sunt mafii, ale căror activități includ șantajul și supravegherea acordurilor ilicite. Exemple suntmafia americană,mafia română,yakuza japoneză,triadele chineze, „firmele” britanice șiBratva rusă.[1]

Cartel de droguri

[modificare |modificare sursă]

Cartelul de droguri sau narcostraficanții sunt termeni colocviali folosiți pentru grupuri criminale care se ocupă în principal cu traficul ilegal de droguri. Acestea includ carteluri precumCartelul Medellin și alte carteluricolumbiene, cartelurimexicane precumCartelul Sinaloa. Alte exemple sunt Yardies dinJamaica și diverșibaroni aiopiului dinTriunghiul de Aur șiSemiluna de Aur. Mulți narcos sunt cunoscuți pentru utilizareaparamilitarilor șinarcoterorismului.[2]

Bandă de stradă

[modificare |modificare sursă]

Bandele destradă sunt grupuri formate detineri în zone urbane, cunoscute în principal pentru luptele de stradă și conflictele între bande. Miller (1992) definește o bandă de stradă ca fiind „o asociație formată din colegi, uniți prin interese reciproce, cu conducere identificabilă și organizare internă, care acționează colectiv sau ca indivizi pentru a atinge scopuri specifice, inclusiv desfășurarea activității ilegale și controlul unui anumit teritoriu, facilitate sau întreprindere.” Printre cele mai cunoscute se numără bandele precumBloods șiCrips.[3][4]

Forțe de ordine

[modificare |modificare sursă]

Bandele din cadrulforțelor de ordine sunt organizații criminale formate și active în interiorul agențiilor de aplicare a legii. Membrii au fost acuzați de abuzuri grave ale politicilor șidrepturilor constituționale, terorizând populația generală,intimidând colegii și ripostând împotrivadenunțătorilor. Liderii controlează multe aspecte alepoliției locale, inclusiv promovările, programările și aplicarea legii. Aceștia operează în zonele gri ale forțelor de ordine, perpetuând ocultură a tăcerii și promovând uncomportament de răzbunare de tip „punisher”.[5]

Închisoare

[modificare |modificare sursă]

Bandele dinînchisori sunt formate în interiorulpenitenciarelor și instituțiilor corecționale pentru protecție reciprocă șiinfluență. Aceste bande au adesea mai multe „filiale” sau „capitole” în diferite sisteme penitenciare de stat, care se extind odată cu mutarea sau transferul membrilor. Deși majoritatea liderilor de bande sunt încarcerați, cei mai mulți continuă să își conducă bandele din interiorul închisori.[6][7]

Bandă de motocicliști

[modificare |modificare sursă]

Banda demotocicliști este un tip de bandă criminală, întâlnită în special înStatele Unite, undeinfrastructura rutieră extinsă facilitează deplasarea și activitățile lor. Exemple cunoscute includ Hells Angels, Pagans, Outlaws și Bandidos, grupuri implicate în diverse afaceri ilegale.Departamentul de Justiție al SUA le definește ca „organizații ale căror membri folosesc cluburile moto ca acoperire pentru activități criminale”. Unele sunt considerate „în afara legii” nu doar din cauza implicării îninfracțiuni, ci și pentru că nu sunt recunoscute de Asociația Americană a Motocicliștilor și își stabilesc propriile reguli.[8]

Structură

[modificare |modificare sursă]
Membri aiKu Klux Klan, în robe și glugi albe, privesc după arderea unei cruci de aproximativ 4,5 metri,Tampa, Florida, 30 ianuarie 1939.
Incidențaextorcării de cătrecrima organizată înItalia, peprovincii, în 2012
Carlos Lehder este un cunoscut traficant de droguri columbian, cofondator alcartelului Medellin.
Joseph Bonanno, șef mafiot american și inspirația pentru personajulDon Vito Corleone din filmul „Nașul

Bandele și sindicatele criminale au diferite roluri și tipuri de membri. Cele mai multe sunt, de obicei, împărțite astfel:[9][10]

  • Șeful („boss”, „lider”,italianădon,englezăoriginal gangster) este cel care are control asupra direcției, planurilor și acțiunilor bandei. Liderii sunt vârfulierarhiei. Adesea, se distanțează de activitățile directe ale bandei și încearcă să pară legitimi, operândafaceri care servesc ca paravan pentru alte operațiuni ilegale.
  • Subșeful (englezăunderboss) este al doilea om ca importanță în bandă.
  • Căpitanul (englezăcaptain) transmite ordinele de la șef sau subșef către membrii activi ai bandei. Este responsabil pentru activitățile din teren și recrutarea de noi membri.[11]
  • Gangster („soldați”,spaniolăsoldatos) sunt membrii de rând care duc la îndeplinire activitățile bandei.
  • Afiliații („asociați”,englezăhang-arounds) sunt persoane care nu sunt membri cu drepturi depline, dar sprijină și participă la activitățile bandei sau au venituri legate de acestea. Aici intră și roluri specializate precum:
    • Executanții (englezăenforcers) sunt responsabili de aplicarea regulilor interne și de eliminarea amenințărilor, inclusiv prinasasinare.[12]
    • Observatorii (englezăfalcons) monitorizează șiraportează mișcările rivalilor sau ale poliției, acționând ca „ochii și urechile” bandei.
    • Curierii (englezămules) transportă droguri, bani sau alte bunuri decontrabandă între diferite locații.

Persoanele vulnerabile sunt atrase de obicei în bande de dorința deputere,respect,bani și protecție. În cartierele cu un nivel ridicat alviolenței,adolescenții simt presiunea de a se alătura pentru a se apăra de alți actori violenți (inclusiv violența poliției și războiul împotriva drogurilor), ceea ce perpetuează uncerc vicios al violenței. Mulți tineri se simtmarginalizați, lipsiți de sprijin social și oportunități, iar aderarea la o bandă le poate părea singura cale spre statut, succes material sau ieșirea dinsărăcie prin activități ilegale. La intrarea în bandă, găsesc imediat un sentiment de apartenență șiidentitate, fiind înconjurați de persoane cu experiențe șinevoi similare. În unele zone, apartenența la o bandă face parte din procesul obișnuit de maturizare. Membrii sunt, de obicei, loiali pe viață, legătura fiind întărită printatuaje și menținută prinintimidare șiconstrângere. Cei care părăsesc banda riscă represalii, iar multe grupuri consideră că singura cale de ieșire este moartea („regulamorgă”). Apartenența la o bandă sporeștecriminalitatea individuală, membrii fiind mai predispuși la acte ilegale în cadrul grupului decât atunci când acționează singuri. Banda, ca entitate colectivă, exercită o influență care crește intensitatea și amploarea comportamentului infracțional al membrilor.[13][14]

Bandele din întreaga lume au propriile metode de recrutare și inițiere a noilor membri. Majoritatea bandelor criminale cer candidaților interesați să comită oinfracțiune pentru a fi acceptați. Multe bande de stradă, precumBloods, au un ritual de „bătaie de inițiere”, unde candidații sunt agresați fizic câteva secunde pentru a-și demonstra rezistența, loialitatea șicurajul. Unele bande permit femeilor să devină membre fie prin această bătaie de inițiere, fie prin întreținerea de relații sexuale cu membrii bărbați. Bandele de motocicliști, precum Hells Angels, cer unui candidat să fie observat și mentorat de membri veterani timp de un an sau mai mult, pentru a-i fi evaluată personalitatea și angajamentul.Cosa Nostra impune candidaților care vor să devină membri cu drepturi depline (englezămade men) să participe la o ceremonie cu jurăminte, acorduri și vărsare de sânge pentru a-și demonstra loialitatea. Alte bande cer membrilor să-și tatueze numele bandei sau al liderului pe corp.Triadele au o ceremonie unică de inițiere, care are loc la un altar dedicat luiGuan Yu, cu bețișoare detămâie și sacrificarea unui animal (de obicei ogăină,porc saucapră).[15]

Femeile asociate cu bandele, dar care nu sunt membre cu drepturi depline, sunt de obicei clasificate în funcție de relația lor cu membrii bandei. Un studiu asupra membrilor și afiliaților bandelor mexicano-americane a definit aceste categorii drept: „prietene” (englezăgirlfriends), „hoodrats”, „fete cumsecade” (englezăgood girls) și rude. Prietenele sunt partenere de lungă durată ale membrilor de sex masculin și pot avea copii cu aceștia. „Hoodrats” sunt percepute ca fiindpromiscue și consumatoare excesive dedroguri șialcool, acestea sunt severstigmatizate atât de bărbați, cât și de femei în cultura bandelor. „Fetele cumsecade” sunt prietene vechi ale membrilor, adesea dincopilărie, iar rudele sunt de obiceisurori sauverișoare. Femeile cu legături cu membrii bandelor sunt folosite pentru a ascunde arme sau droguri ilegale, deoarece membrii cred că ele sunt mai puțin susceptibile de a fipercheziționate depoliție.[16]

În cazul bandelor de stradă, majoritatea nu își instruiesc membrii în tragere sauluptă. Deși unele îi învață pe tineri să tragă folosind doze și sticle goale pe post de ținte (iar în unele cazuri în poligoane subterane), cei mai mulți gangsteri nu primesc instruire formală în folosirea armelor de foc și siguranță. În SUA, la sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000, mulți membri din bande au fost trimiși de judecători în armată pentru „a-i îndrepta”, ceea ce a dus de fapt la dobândirea de către aceștia a pregătirii și experienței militare. Unele carteluri de droguri dinColumbia șiMexic s-au transformat îngrupuri paramilitare. Cel mai cunoscut exemplu esteCartelul Medellin, care a angajat soldați pentru a antrenamilițieni șiasasini. Los Zetas au devenit celebri pentru că au fost fondați decomandanți mexicani instruiți dearmata SUA. Împreună cu unitatea Kaibiles dinGuatemala, aceștia au organizat tabere pentru a instrui viitorii asasini (spaniolăsicarios) și soldați (spaniolăsoldatos). Alte carteluri mexicane, precum Cartelul Jalisco, și-au antrenat membrii timp de trei luni în tactici de ambuscadă, coduri ale tăcerii și disciplină, în tabere special amenajate.[17][18]

Identificare

[modificare |modificare sursă]
Bărbat arătând un tatuaj cu leu încoronat și un gest cu mâinile în formă de stea cu cinci colțuri.
Graffiti 18th Street

Majoritatea membrilor de bandă au caracteristici distinctive, unice pentru grupul sau banda din care fac parte. De exemplu, membriiBloods poartă batiste roșii, iar cei dinCrips batiste albastre, acestea servind pentru a „reprezenta” apartenența lor. Orice lipsă de respect față de culoarea unei bande, din partea unei persoane neafiliate, este considerată motiv pentru represalii violente, adesea executate de mai mulți membri ai bandei ofensate.

Tatuajele sunt identificatori frecvenți, de exemplu, un „18” deasuprasprâncenei pentru a identifica un membru al bandei 18th Street. Tatuajele îi ajută pe membrii unei bande să câștige respect în cadrul grupului și îi marchează ca membri pe viață. Ele pot indica și nivelul atins în cadrul bandei, anumite tatuaje reprezentând faptul că persoana este un membru mai realizat. Aceste „realizări” sunt adesea legate de comiterea unui act periculos care demonstrează loialitatea față de bandă. Tatuajele pot fi aplicate atât prin cerneală, cât și prin ardere.[19]

Bandele își stabilesc adesea identificatori caracteristici distinctivi, precumgraffiti, , culori, semnale din mâini, îmbrăcăminte (de exemplu hanorace tip „gangstarap”), bijuterii, coafuri, unghii vopsite, sloganuri, simboluri (cum ar filațul saucrucea arzând pentruKu Klux Klan), steaguri, saluturi secrete, insulte, cuvinte codate și alte simboluri specifice grupului pentru a se defini și diferenția de alte grupuri sau bande. Ca limbaj alternativ, semnele din mâini, simbolurile și insultele din vorbire,graffiti, tipărituri,muzică sau alte medii comunică mesaje specifice folosite pentru a amenința, discredita, provoca,hărțui,intimida, alarma, influența sau determina anumite reacții, inclusiv ascultare, supunere,frică sauteroare.[20][21][22]

Internetul este unul dintre cele mai importante medii folosite de bande pentru comunicare, având avantajul unei audiențe mari obținute cu efort minim și risc redus.Rețelele sociale oferă un spațiu pentru activități de recrutare, provocarea bandelor rivale prin postări derogatorii și pentruglorificarea propriei bande și a membrilor săi.[23]

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^„Organised Crime Around the World”(PDF). Institutul European de Prevenire și Control al Criminalității. Arhivat dinoriginal(PDF) la. 
  2. ^Taylor, Matthew M.; Bailey, John (). „Evade, Corrupt, or Confront? Organized Crime and the State in Brazil and Mexico”.Journal of Politics in Latin America.1 (2): 3–29.doi:10.1177/1866802X0900100201.ISSN 1866-802X. 
  3. ^White, Rob (),„Doing Gangs Research”,Youth Gangs, Violence and Social Respect, Palgrave Macmillan UK, pp. 1–12,ISBN 978-1-349-46241-4 
  4. ^„Public Safety: Gang”(PDF). 
  5. ^Goodyear, Dana ().„The L.A. County Sheriff's Deputy-Gang Crisis”.The New Yorker (în engleză).ISSN 0028-792X. 
  6. ^Hagedorn, John (),A world of gangs: armed young men and gangsta culture, Globalization and community series, University of Minnesota Press,ISBN 978-0-8166-5066-8 
  7. ^Collins, Angela M; Menard, Scott; Pyrooz, David (),„Collective Behavior and the Generality of Integrated Theory: A National Study of Gang Fighting”,Deviant Behavior (în engleză),39 (8), pp. 992–1005,doi:10.1080/01639625.2017.1395664,ISSN 0163-9625 
  8. ^„Outlaw Motorcycle Clubs”,Criminology, Oxford University Press,,ISBN 978-0-19-539660-7 
  9. ^Wood, Jane L.; Kallis, Constantinos; Coid, Jeremy W. (),„Differentiating Gang Members, Gang Affiliates, and Violent Men on Their Psychiatric Morbidity and Traumatic Experiences”,Psychiatry (în engleză),80 (3), pp. 221–235,doi:10.1080/00332747.2016.1256144,ISSN 0033-2747 
  10. ^Klein, Malcolm W.„Gang Structures, Crime Patterns, and Police Responses”(PDF).Department of Justice. 
  11. ^Dash, Mike ().The First Family: Terror, Extortion, Revenge, Murder, and the Birth of the American Mafia. New York: Ballantine Books. pp. 384–386.ISBN 978-0345523570. 
  12. ^Mohammed, Rahman ().„Executorul: mitul și realitatea omului dur al crimei organizate”. The Conversation.  August 19, 2020
  13. ^Brenneman, Robert ().Homies and Hermanos: God and Gangs in Central AmericaAcces gratuit pentru testarea serviciului, necesită altfel abonament. New York: Oxford University Press. p. 159.ISBN 9780199753901. 
  14. ^Danielle Allen ().Cuz: An American Tragedy. Liveright.ISBN 978-1631494949. 
  15. ^Bolton, Kingsley; Hutton, Christopher, ed. (),Triad societies: Western accounts of the history, sociology, and linguistics of Chinese secret societies, Routledge,ISBN 978-0-415-15353-9 
  16. ^Lanham, B. Dean (),„Book Review: Valdez, A. (2007). Mexican American Girls and Gang Violence. New York: Palgrave Macmillan. 209 pp. $65.00 (hardcover)”,Youth Violence and Juvenile Justice,7 (4), pp. 361–362,doi:10.1177/1541204009334682,ISSN 1541-2040 
  17. ^Grayson, George W.; Logan, Samuel; Logan, Sam R. (),The executioner's men: Los Zetas, rogue soldiers, criminal entrepreneurs and the shadow state they created, Transaction Publ,ISBN 978-1-4128-4617-2 
  18. ^Schwarz, Michael.„Q&A Mafia Training”. Arhivat dinoriginal la. 
  19. ^„Graffiti și alți identificatori de bandă”.Michael K. Carlie. Arhivat dinoriginal la. 
  20. ^"Noose: 'Shameful' sign makes ominous returnArhivat în, laWayback Machine."
  21. ^Cerulo, Karen A. (). „Symbols and the world system: National anthems and flags”.Sociological Forum.8 (2): 243–271.doi:10.1007/BF01115492. 
  22. ^„Legea amenințărilor teroriste și definiția legală în SUA”. 
  23. ^Combating Gangsters OnlineArhivat în, laWayback Machine.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bandă_criminală&oldid=17386020
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp