Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
După redescoperirea și republicarea compozițiilor sale însecolul al XIX-lea, Johann Sebastian Bach a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați compozitori din istoria muzicii.[23]
Johann Sebastian Bach s-a născut laEisenach, capitaladucatului Saxa-Eisenach, pe teritoriulGermaniei de astăzi, pe 21 martieS.N.31 martie 1685. A fost al optulea și cel mai tânăr dintre copiii luiJohann Ambrosius Bach și Elisabeth Lämmerhirt.[24] Tatăl său era muzician de curte, având sarcina de a organiza activitatea muzicală cu caracter profan a orașului, dar și funcția de organist al bisericii locale.[25]
Nu se cunosc cu certitudine detalii despre primii ani de viață ai lui Johann Sebastian. În documente din1693 figurează înscris în clasa a cincea la Școala Latină din Eisenach, aceeași instituție unde a învățat șiMartin Luther în urmă cu două secole.[26] Instrucția muzicală a lui Johann Sebastian din acești ani se presupune că a fost asigurată de tatăl său, care l-ar fi putut învăța elemente de bază de teorie muzicală și să cânte la vioară.[27]
Mama sa a murit în1694, urmată după opt luni și de tatăl său, când Johann Sebastian avea numai 9 ani. Rămas orfan, a plecat la fratele său mai mare,Johann Christoph Bach, organist laOhrdruf. Sub îndrumarea lui, aici a început să execute primele motive muzicale laorgă, intrând în contact cu muzica luiFroberger,Kerll șiPachelbel, ale căror compoziții se găseau în biblioteca lui Johann Christoph.[28]
Pentru că nu își mai putea continua studiile la școala din Ohrdruf, din lipsă de locuri, Johann Sebastian a plecat în1700 laLüneburg.[29] Aici a studiat la Școala Sf. Mihail, unde a făcut parte din cor și a cântat la orgă și clavecin.[30] Vizavi de școală se afla și Ritter-Academie, unde studiau tinerii din familii bune, în anturajul cărora Bach a intrat în contact cu stilul muzical franțuzesc.[31][32]
Tot în acești ani se presupune că l-a cunoscut pe organistul și compozitorulGeorg Böhm, cu care a păstrat legătura toată viața.[31] Probabil la sugestia lui, Johann Sebastian a făcut câteva călătorii la Hamburg, pentru a-l asculta peJohann Adam Reinken, un foarte apreciat virtuoz al orgii.[31]
După finalizarea studiilor în Lüneburg, Bach a încercat fără succes să obțină un post de organist înSangerhausen. În martie1703 a intrat în serviciul duceluiJohann Ernst al III-lea, ca „lacheu”. Nu este foarte clar ce îndatoriri a avut în acest rol, dar se speculează că pe lângă sarcinile domestice de servitor, ar fi și cântat la vioară sau la orgă, atunci când era nevoie de un înlocuitor în orchestra curții.[33][34]
Șase luni mai târziu, datorită conexiunilor de familie, dar și reputației sale în creștere, a fost invitat laArnstadt pentru a da un recital la orga nou construită în biserica Sf. Bonifaciu (numită și Biserica Nouă).[35] Impresionate de îndemânarea tânărului de 18 ani, autoritățile orașului i-au oferit postul de organist, cu o remunerație generoasă și un program relativ lejer, de doar patru servicii pe săptămână.[36]
În cei câțiva ani petrecuți la Arnstadt au apărut tensiuni între tânărul Bach și angajatorii săi, cauzate în special de animozitățile cu studenții din cor. Probabil din cauza diferenței mici de vârstă și a lipsei sale de experiență, dar și din cauza lipsurilor de tehnică și disciplină ale studenților, Johann Sebastian a refuzat constant să se implice prea mult în organizarea corului pentru a cânta lucrări mai complexe, preferând să-și exercite strict sarcinile de organist.[35][37]
În august1705, în timp ce se întorcea dintr-o vizită la castelul Neideck, Bach a avut o altercație cu unul dintre studenții din cor. Acesta l-a acuzat că l-ar fi insultat cu apelativul „fagotist ageamiu” (Zippel Fagottist) și l-a atacat cu un băț, ceea ce l-a determinat pe Bach să scoată cuțitul să se apere.[38] Martorii i-au despărțit înainte ca lucrurile să degenereze, dar în zilele următoare Bach a depus plângere la consistoriul local. În urma audierilor studentul a scăpat doar cu o mustrare, iar pentru Bach a fost reînnoit îndemnul de a colabora mai mult cu studenții pentru muzica „concertată”.[39]
Tensiunile din relația cu angajatorii săi s-au accentuat câteva luni mai târziu, când Bach a cerut o învoire de patru săptămâni, pentru a face o călătorie laLübeck, pentru a-l întâlni și asculta peDietrich Buxtehude.[40] Absența lui s-a prelungit însă la patru luni, timp în care vărul său, Johann Ernst Bach, s-a achitat de îndatoririle de organist la Arnstadt.[41] La întoarcere, Johann Sebastian a fost convocat în fața consistoriului și i s-a cerut socoteală pentru absența îndelungată și i s-a reproșat din nou slaba colaborare cu studenții din cor. Dincolo de asta, i s-a atras atenția că variațiunile sale lacoralele interpretate la orgă introduceau numeroase „tonuri stranii”, care stârneau confuzie în rândul congregației.[40][41]
În decembrie1706, organistul de la biserica Sf. Blasius dinMühlhausen a decedat, iar Bach a văzut aici o oportunitate de a pleca din Arnstadt. Pe 14 aprilie1707, dePaști, și-a susținut proba pentru poziția rămasă vacantă, interpretând una dintre compozițiile sale timpurii, cel mai probabil cantataChrist lag in Todes Banden, BWV 4.[42] Două luni mai târziu Bach a devenit noul organist al bisericii Blasius, pe același salariu cu cel pe care îl primea în Arnstadt.[43]
La scurt timp după mutarea sa în Mühlhausen s-a căsătorit cuMaria Barbara Bach, verișoara lui de gradul al doilea.[43]
Din anii petrecuți la Arnstadt și Mühlhausen datează primele sale compoziții. Multe dintre ele sunt dificil de datat, supraviețuind în copii făcute mai târziu. Este și cazul cunoscuteiToccata și Fuga în Re Minor, BWV 565, pe care, din cauza stilului său atipic, unii muzicologi o plasează în timpul acestei perioade formative,[44] în timp ce alții pun la îndoială atribuirea ei lui Bach.[45][46]
În iunie1708, Bach a întreprins o călătorie la Weimar, fiind invitat să examineze și să cânte pe orga din biserica castelului, care trecuse printr-un lung și costisitor proces de renovare. Ducele Wilhelm Ernst a fost încântat de demonstrația lui Bach, iar acesta a primit invitația să îl înlocuiască pe organistul curent al curții de la Weimar, care urma să se pensioneze.[47]
În această funcție avea obligația de a compune nu numai muzică pentru orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de protecția și prietenia duceluiJohann Ernst, el însuși compozitor. Pasionat de artacontrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi în timpul activității sale în Weimar. Din această perioadă datează celebra compoziție „Clavecinul bine temperat” (germană:Wohltemperiertes Klavier), care include 48 preludii și fugi, câte două pentru fiecare gamă majoră și minoră, o lucrare monumentală nu numai prin folosirea magistrală a contrapunctului, dar și pentru faptul de a fi explorat pentru prima dată întreaga gamă tonală și multitudinea intervalelor muzicale.
Din cauza deteriorării raporturilor cu ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit să părăsească Weimarul în1717, transferându-se la curtea prințuluiLeopold de Anhalt-Cöthen. În acest timp, compune cele 6 concerte brandenburgice, precum și suitele pentru violoncel „solo”, sonatele și partitele pentru vioară „solo” și suitele orchestrale.
În1723 Johann Sebastian Bach a fost numitcantor și director muzical laBiserica Sfântul Toma din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la școala de canto, pe de altă parte, să furnizeze compoziții muzicale celor două biserici principale din Leipzig, compunând câte o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, caPatimile după Matei pentruVinerea Mare,Oratoriul de Crăciun pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cuCollegium Musicum din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a.
În ultimii ani ai vieții sale Johann Sebastian Bach a suferit de probleme de vedere. În 1750, a trecut printr-o intervenție chirurgicală la ochi efectuată de un oftalmolog, John Taylor, în încercarea de a-i restabili vederea. Din păcate, operația nu a avut succes, iar complicațiile au dus la o perioadă de suferință până la moartea sa în aceeași toamnă. Nu există dovezi concrete că Bach ar fi devenit orb din cauza manipulării plăcilor de zinc pentru tipărirea lucrărilor sale. Deși s-a implicat în procesul de editare și publicare a unora dintre compozițiile sale, nu există suficiente informații pentru a susține că acest lucru ar fi cauzat orbirea sa.
Operele lui Johann Sebastian Bach au fost clasificate și catalogate în1950 de muzicologulWolfgang Schmieder înBach-Werke-Verzeichnis („Catalogul operelor lui Bach”) și sunt numerotate ca atare.
^McKay, Cory ().„The Bach Reception in the 18th and 19th Centuries”(pdf). McGill University.Bach was firmly entrenched internationally as one of the greatest composers in history by the end of the nineteenth century, not only for his keyboard music, but for the full range of his compositions. [...] The slow rise of his popularity during the end of the eighteenth century culminated in the nineteenth century Revival, where he finally received recognition for the originality and beautiful complexity of his music, the very qualities for which it was criticized in his own time.
^David, Mendel, Wolff (). „Early Biographical Documents on Bach”.The New Bach Reader. p. 287-290.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^Wolff (). „Ambrosius Bach and his family”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 23.
^Boyd (). „Background and Early Years”.Bach. p. 2.
^Boyd (). „Background and Early Years”.Bach. p. 6.
^Wolff (). „Sebastian's musical beginnings”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 45-46.
^Boyd (). „Background and Early Years”.Bach. p. 9-10.
^Wolff (). „Choral scholar at St. Michael's in Lüneburg”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 55-60.
^abcWolff (). „Böhm, Reinken, and the Celle Court Capelle”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 60-66.
^Boyd (). „Background and Early Years”.Bach. p. 14.
^Wolff (). „The interim: Thuringian opportunities”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 67-68.
^Boyd (). „Background and Early Years”.Bach. p. 15-16.
^abBoyd (). „Arnstadt, Mühlhausen”.Bach. p. 17-19.
^Wolff (). „At the new church in Arnstadt”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 77-78.
^Wolff (). „At the new church in Arnstadt”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 86.
^David, Mendel, Wolff (). „Bach's life in his own writings and other documents”.The New Bach Reader. p. 45.Nos [we, i.e., members of the consistory]: He might very well have refrained from calling Geyersbach a Zippel Fagottist; such gibes lead in the end to unpleasantness of this kind, especially since he had a reputation for not getting along with the students and of claiming that he was engaged only for simple chorale music, and not for concerted pieces, which was wrong, for he must help out in all music making.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^abBoyd (). „Arnstadt, Mühlhausen”.Bach. p. 21-22.
^abWolff (). „At the new church in Arnstadt”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 85.
^Wolff (). „At the Blasius Church in Mühlhausen”.Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 102-103.
Herl, Joseph ().Worship Wars in Early Lutheranism: Choir, Congregation, and Three Centuries of Conflict. New York: Oxford University Press.ISBN0-19-515439-8.
Dörffel, Alfred ().Thematisches Verzeichnis der Instrumentalwerke von Joh. Seb. Bach, auf Grund der Gesammtausgabe von C.F. Peter. Leipzig: C.F. Peters.deN.B.: First published in 1867; superseded, for scholarly purposes, by W. Schmieder's complete thematic catalog, but useful as a handy reference tool for only the instrumental works of J.S. Bach and as a partial alternative to Schmieder's work.
Puteți găsi mai multe informații despreJohann Sebastian Bach prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de„proiecte surori”:
