 | Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Bârlad | |||
| — municipiu — | |||
| |||
  Bârlad Bârlad (România) | |||
 Bârlad Bârlad (Județul Vaslui) | |||
| Coordonate:46°13′N 27°40′E ({{PAGENAME}}) / 46.217°N 27.667°E46.217; 27.667 | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Vaslui | ||
| SIRUTA | 161794 | ||
| Atestare documentară | 1401 | ||
| Reședință | Bârlad[*] | ||
| Componență | Bârlad[*] | ||
| Guvernare | |||
| - primar al municipiului Bârlad | Dumitru Boroș[*][1] (PSD,) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 20 km² | ||
| Altitudine | 100 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 52.475 locuitori | ||
| - Estimare 2009 | 69.385 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 731XXX | ||
| Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
 | |||
Modificădate / text  | |||
Bârlad este unmunicipiu înjudețul Vaslui,Moldova,România.[2] Bârlad este localizat în estul țării, în regiuneaMoldova. Până la instaurarearegimului comunist în România, Bârladul a fost reședințajudețului Tutova. În anul 1950, Bârladul devine reședințaregiunii Bârlad, una din cele 18 regiuni care formauRepublica Populară Română. La acea dată doarSuceava,Iași,Bacău șiGalați beneficiau în Moldova – alături de Bârlad – de statutul de oraș regional. Ulterior, în 1956, Bârladul pierde statutul de reședință de regiune, devenind centrul unuiraion dinregiunea Iași. Reîmpărțirea administrativă a țării din anii 1968 în județe situează orașul în județul Vaslui.
Municipiul Bârlad se situează, din punct de vedere geografic, aproape de intersecția paralelei de 46º 14'latitudine nordică cu meridianul de 27º42' longitudine estică. În cadrul țării ocupă o poziție estică. În unitatea fizico-geografică aPodișului Moldovei, se situează în zona de contact dintre dealurile Fălciului la est șicolinele Tutovei la vest. Este așezat pe valea consecventă a râului Bârlad (de unde a împrumutat și denumirea).
În zonă sunt mai multe văi în confluență: dinspre est valea Popeni, a Trestianei și a Jăravățului; dinspre nord văile Horoiata și Simila; din nord-vestrâul Tutova și altele. De-a lungul văilor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permițând orașului bune legături cu așezările din preajmă și de la distanțe apreciabile: din valea Prutului, a Dunării de Jos, a râul Siretului. Analizând geneza localității, geografulVintilă Mihăilescu apreciază Bârladul catârg de vale tipic. Altitudinea maximă din aria urbană este de 172 m, iar cea minimă de 89 m.
Localitatea beneficiază de o climă temperat-continentală, excesivă specifică Podișului Moldovei. Radiația solară însumează în zona orașului o valoare anuală de 120250 calorii pe cm2. Valoarea maximă aparține lunii iulie (17510 calorii/cm2), iar cea minimă lunii decembrie (2590 calorii/cm2).[3]
Temperaturile aerului, urmărite sistematic din 1896 la stațiile din localitate, ne indică următoarele valori medii: temperatura anuală este de 9,8 °C. Cea maximă, din iulie, este de 21,4 °C, iar cea mai scăzută, din luna ianuarie, este de -3,6 °C. Ca valori extreme, înregistrate la stația locală, au fost: cea mai ridicată valoare, de 39,7 °C, s-a reținut la 30 iulie 1936; minima absolută de -30,5 °C, a fost la 25 ianuarie 1942.
Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orasului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m (la vest) și Dealul Mare, 264 m (la est). Multă vreme regiunea a fost socotită ca lipsită de resurse capabile să dezvolte și să întrețină o viață economică relevantă, însă cercetările geologice efectuate în zonă au pus în evidență asemenea resurse: hidrocarburi (predominant gazeifere) ce se găsesc îndealurile Tutovei, în preajma localitățiiGlăvănești, pietrișuri (ca material de construcții) deBălăbănești (Cândești) ce se găsesc în platoulCovurluiului, argile și lehmuri leossoide (pentru fabricarea cărămizilor de construcții), straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile).
Din punct de vedere geologic și geomorfologic, municipiul Bârlad se suprapune Văii Bârladului care la rândul ei face parte din sectorul Depresiunea Bârlad a Platformei Moldovenești. Platforma Moldovenească, una dintre cele mai vechi unități ale vorlandului carpatic, este constituită dintr-un soclu cristalin precambrian, de natură podolică și dintr-o cuvertură sedimentară cutată, cu grosimi ce cresc spre partea sudică a regiunii. Din profilele naturale și forajele existente s-a constatat că formațiunile geologice de la suprafața sunt alcătuite din depozite pliocene și cuaternare. Meoțianul și dacianul, care apar la suprafață sunt formate din nisipuri, argile și marne, "având pretutindeni la bază un orizont de cinerite andezitice, care constituie un reper important în stratigrafia acestei regiuni"[1].
Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină urmele unor activități meșteșugărești cum ar fi reducerea minereului de fier și obținerea fierului din solurile feruginoase locale, fier din care se realizau în ateliere specializate diferite obiecte și unele unelte agricole, datând din secolele XI – XII. Însă tot pe raza orașului au fost surprinse și urmele unor activități de obținere și prelucrare a fierului, mult mai vechi, încă din secolele IV – V. În aceeași așezare a fost descoperit cel mai mare centru meșteșugăresc de prelucrare a cornului de cerb din sud-estul Europei, datând din aceeași perioadă. De altfel urme ale unor străvechi civilizații au fost identificate pe raza orașului atestând un înalt nivel de dezvoltare încă de acum 7000 de ani.Dimitrie Cantemir crede că Paloda din Geografia lui Ptolemeu ar putea fi actualul Bârlad.[2]
Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele deȚara Berladnicilor („Terra Berladensis”, cum apare în unele izvoarebizantine și în unele acte emise de cancelariapapală).
Un document important ce menționează orașul este cel emis de către domnitorulAlexandru cel Bun (1400–1432), care atestă existența unui târg la Bârlad și prin care dăruie vama târguluiMănăstirii Bistrița pentru întreținere. Apariția timpurie a târgului se datorează așezării sale la răscrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul și nordul Moldovei cu lumea bizanțului și cea orientală.
Faptul că aici se desfășura o puternică activitate economică și comercială explică prezența delegației de negustori bârladeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 ținut în Elveția, așa cum menționează documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium Buch".
În timpul luiȘtefan cel Mare la Bârlad se afla și reședința vornicului Țării de Jos a Moldovei. Tot aici a funcționat temporar și cancelaria domnească de unde Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, emite unele documente. În urma bătăliei din anul1475 de la Vaslui, Ștefan cel Mare hotărăște construirea unei fortificații de pământ la Bârlad, localizată în luncarâului Bârlad având rolul strategic de a opri armatele turcești în drumul lor spre centrul Moldovei. Fiind așezat în mijlocul Țării de Jos a Moldovei, pe axul invaziei tătarilor, a fost prădat și ars de aceștia în anii 1440, 1444 și 1450.
În perioadamedievală, ca urmare a condițiilor istorice vitrege și asezării geografice, Bârladul a cunoscut când perioade de progres, când perioade de decădere și regres datorită deselor incursiuni militare ale tătarilor, turcilor, cazacilor, polonilor, etc. Interceptarea de către turci, după cucerirea orașuluiConstantinopol (1453) a marelui drum de comerț internațional care traversa Moldova legând nord-vestul Europei cu Orientul și trecand prinLiov–Iași–Bârlad–Galați–Chilia–Cetatea Albă, au stânjenit mult dezvoltarea economică și comercială a orașului. În anul 1758 târgul a fost invadat de peste 100.000 de tătari, invazie despre care scrie contemporanul Daponte care se afla pe atunci la Iași descriindprădălniciunile și batjocurile făcute de tătari în urma cărora Bârladul a fost prădat și ars cu desăvârșire.
În anul1802, după cutremurul cel mare, consemnat de documente, au fost dărâmate cele mai vechi monumente din oraș, unele dintre ele trebuind să fie reclădite din temelii. Calamitățile s-au repetat de mai multe ori în decursul anilor, culminând cu marelecutremur din 1940 care a distrus jumătate din clădirile orașului. În anul1822, Bârladul a fost ars și jefuit de turci după înăbușirea răscoaleieteriștilor (luptători pentru independența Greciei), cu care moldovenii au simpatizat, iar în anul1826 o parte a târgului este mistuită de un puternic indendiu. Cu toate aceste vicisitudini, în a doua jumătate asecolului XVIII și începutulsec. XIX, orașul se reclădește și se repopulează, reluându-și locul de centru comercial și creându-și premizele viitoarei sale dezvoltări economico-sociale.
Revoluția de la 1848 deschide un nou capitol în istoria Bârladului. Ideile revoluționare care au răscolit întreaga Europă la mijlocul secolului și-au găsit un larg răsunet și în rândul bârlădenilor. Astfel, în preajma anului revoluționar1848, la Bârlad, ia ființă „Asociația Patriotică” în fruntea căreia se aflauAlexandru Ioan Cuza,Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Ion Cuza, Grigore Cuza și alții, a cărei principal scop erau prefacerile politico-sociale specifice Moldovei și ca țel final unirea Moldovei cuȚara Românească.
Înfăptuirea unirii a fost obiectivul de luptă care a însuflețit masele, în fruntea cărora se găseau cele mai progresiste elemente din Bârlad printre care: Manolache Costache Epureanu, Iorgu Radu, Ioan Popescu și alții, care au creat acea atmosfera care a dus la dubla alegere ca domnitor a lui Al.I Cuza, „fiu al Bârladului”. Născut in "Mahalau de Gios a Târgului" (în prezent strada Al. I. Cuza) de peste „Podul Pescăriei” la data de12 septembrie1818 așa cum este stipulat în diploma de bacalaureat a domnitorului, emisă de Universitatea dinParis în data de21 noiembrie1836. Dupa înfăptuirea Unirii din anul1859 și orașul cunoaște o dezvoltare pe multiple planuri alâturi de celelate orașe ale țării.
DupăPrimul Război Mondial, conform documentelor primăriei, suprafața locuibilă a Bârladului era de 793.76 ha care, cu mici modificări, s-a păstrat până în anul 1932. În urma marilor inundații din acel an, au fost afectate cartierele Gară și Cazărmi. Acum se va organiza treptat un nou cartier denumit Deal, între zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. În zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de imobile, care dispuneau de unul sau două nivele, erau amplasate, în majoritate, pe Strada Mare, devenită Regală. La începutul secolului al XX–lea inginerulGheorghe T. Negruți a conceput primul plan topografic al Bârladului, apreciat deosebit de favorabil de specialiști. Pe acest plan se indicau limitele orașului, rețeaua de străzi și clădiri existente, constituind un element important de orientare tehnică. Se presupune că a existat și un plan de sistematizare al orașului, întocmit prin anul 1920 de către inginerul Davidescu, dar nu s-a păstrat. În baza acestuia se consideră că s-au amplasat marile clădiri din zona centrala a orașului: Primăria, Banca Națională și altele. Strada Mare (Regală) se întindea de la Cazărmi la Grădina Publică, străbătând orașul pe o lungime de circa 4 km, fiind pavată cu piatră cubică de granit, în dreptul Grădinii Publice fiind asfaltată.
Rolul important pe care l-a jucat Bârladul este reflectat și în avântul pe care îl cunoaște dezvoltarea activităților culturale. Astfel la1 decembrie1832 se deschide prima „Școală de băieți nr.1". Primul pas spre învățământul secundar din oraș este făcut la data de2 octombrie1846 când ia ființă „Clasul real Gh. Roșca Codreanu". În anul1858, „Clasul Real Codreanu" se transformă în gimnaziu, fiind singurul oraș din Moldova, cu excepția Iașiului, în care funcționează un gimnaziu. Ca urmare a reformei învățământului realizată de domnitorul Al. I Cuza în anul1864, gimnaziul se transforma in liceu, numărându-se printre primele orașe din țară în care funcționa un liceu.
Un rol important în dezvoltarea, propagarea și afirmarea vieții spirituale l-a avut și presa locală, care număra peste 150 de publicații periodice în a doua jumătate a sec. XIX și până în primele decenii alesec. XX. Primul spital public se inaugurează în anul1838 prin contribuția obștească și donațiile unor intelectuali bârlădeni.
Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul1909 profesorulStroe S. Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adăpostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu. În anul1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie înComitetul de fondare a muzeului bârlădean, muzeu care își inaugurează activitatea cu o pinacotecă și o expoziție de istorie.
Printre societățile cultural-literare existente în Bârlad se numără și „Academia Bârlădeană”, înființată în anul1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetulGeorge Tutoveanu,Toma Chiricuță,Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei societăți a prilejuit participarea unor mari personalități ale culturii românești care au poposit pe aceste meleaguri. Printre aceștia se numără marele istoricNicolae Iorga, marele muzicianGeorge Enescu, poeții și scriitoriiAlexandru Vlahuță,Cincinat Pavelescu,Cezar Petrescu,Victor Ion Popa,George Topârceanu,Ionel Teodoreanu,Tudor Vianu,George Bacovia,Vasile Voiculescu și alții.
Activitatea teatrală bârlădeană debutează în a doua jumătate a secolului XIX. Aici a existat o clădire a teatrului unde, începând cu anul1860, trupe de actori conduse deMatei Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului bârlădean. Clădirea a existat pe locul unde este Baia Comunală. Însecolul XX a existat un Ateneu Popular și un Teatru Muncitoresc a căror activitate a făcut posibil ca în anul1953 să ia ființă Teatrul de stat „Victor Ion Popa”.
Componența etnică a municipiului Bârlad
Români (83,51%)
Romi (2,34%)
Alte etnii (0,09%)
Necunoscută (14,06%)
Componența confesională a municipiului Bârlad
Ortodocși (83,67%)
Alte religii (1,51%)
Necunoscută (14,82%)
Conformrecensământului efectuat în 2021, populația municipiului Bârlad se ridică la 52.475 de locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 55.837 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor suntromâni (83,51%), cu o minoritate deromi (2,34%), iar pentru 14,06% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (83,67%), iar pentru 14,82% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]Rata de înlocuire a forței de muncă este de 567,6‰.[6] Deficitul de forță de muncă estimat la nivelul municipiului Bârlad este superior celui național (361 persoane), regional (269 persoane), dar și celui din mediul urban al județului Vaslui (419 persoane).[7]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Municipiul Bârlad este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul,Dumitru Boroș[*], de laPartidul Social Democrat, este în funcție din. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 11 | ||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||||||||||
| Alianța Dreapta Unită | 3 | ||||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||||||
| Partidul Puterii Umaniste | 1 | ||||||||||||
| Sârbu Bogdan-Ioan | 1 | ||||||||||||
În oraș sunt un număr de 43 de unități de învățământː
_B%25C3%25A2rlad.jpg)
Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011 | ||
| Peste 1 000 000 de locuitori | București (1.883.425 loc.) |  |
| Peste 300 000 de locuitori | Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.) | |
| Peste 200 000 de locuitori | ||
| Peste 100 000 de locuitori | ||
| Peste 75 000 de locuitori | Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.) | |
| Peste 50 000 de locuitori | Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.) | |
.svg)
.svg)
.svg)
