Rodin a revoluționat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, pornind de la experiența directă. Prin atelierul lui au trecut mulți sculptori, printre careAntoine Bourdelle,Charles Despiau,Aristide Maillol.
În1907, aici a lucrat șiConstantin Brâncuși, care, părăsind atelierul după numai câteva luni, și-a justificat plecarea spunând:„Nimic nu se poate înălța la umbra marilor arbori!”
Auguste Rodin s-a născut într-o familie modestă dinParis; tatăl său era funcționar la poliție. În1853, la vârsta de 14 ani, este admis laÉcole Spéciale de Dessin et de Mathématiques ("Școala specială de desen și matematică"), urmând cursurile desenatoruluiHorace Lecoq de Boisbaudran și ale pictoruluiStéphane Belloc. Între anii1854-1857 studiază la Școala de Arte decorative (École des Arts décoratifs), dar este respins de trei ori în cursul acestor ani în încercarea de a fi admis laÉcole des Beaux-Arts. Urmează în acest timp cursuri deliteratură șiistorie laCollège de France. În1862 intră în ordinul monahal"Pères du Saint-Sacrement", este însă încurajat de superiorul ordinului șă-și continuie cariera artistică. Debutează cu portrete și desene, realizate sub îndrumarea luiJean-Baptiste Carpeaux, după care, în anul1864, începe să lucreze în atelierul sculptoruluiAlbert Carrier-Belleuse, reprezentant al stilului denumit"seconde Empire", realizând decorații murale, modele de ornamente și vase la manufacturile deporțelan dinSèvres. În acest an o întâlnește pe Rose Beuret, o lucrătoare de croitorie în vârstă de 20 de ani, care îi va servi ca model și devine tovarășa lui de viață. În1866 se naște primul lor copil,Auguste Eugene Beuret. În 1870 pleacă cu Carrier-Belleus laBruxelles și va colabora cu acesta până în1872, când Rodin se asociază prin contract cu sculptorul belgianAntoine-Joseph Van Rasbourgh, cu care realizează decorarea unor edificii publice din Bruxelles (clădirea Bursei, palatul Academiei) și case particulare.
Auguste RodinPoarta Infernului
Pictează singur o serie de peisaje din pădurea Soignes și trimitelitografii destinate jurnaluluisatiricLe Petit Comique.Urmează o perioadă de călătorii de studii înItalia (1875-1876), laFlorența și laRoma, pentru a "descoperi secretele luiMichelangelo" și un turneu al catedralelor gotice din centrulFranței (1877). Expune în acest an, la "Cercul artistic și literar" din Bruxelles și apoi la "Salonul artiștilor francezi" dinParis, sculpturaÂge d'arain ("Vârsta de bronz"), care provoacă scandal, fiind acuzat de a fi făcut un mulaj după natură. Între anii1879-1882 lucrează la manufacturile din Sèvres, iar în1880 își deschide un atelier propriu la depozitul de marmoră din Paris,182, rue de l'Université, pe care îl va păstra până la sfârșitul vieții.
Statul francez îi cumpără sculptura "Vârsta de bronz" și îi comandă (1880) un portal pentru viitorul muzeu de Arte Decorative. Rodin alege tema infernului din opera luiDante, opera,La Porte d'Enfer - un ansamblu de figuri dispuse aparent haotic, ca analogie vizuală a decăderii morale la sfârșit de secol - rămâne însă neterminată. Reușește să vândă statului proiectul de statuie a "Sfântului Ioan Botezătorul" și pleacă laLondra pentru a învăța tehnicagravurii în atelierul luiAlphonse Legros. În1883 o întâlnește pe viitoarea sculptorițăCamille Claudel, atunci în vârstă de 19 ani, care devine eleva și amanta lui.
Municipalitatea dinCalais îi comandă un monument pentru comemorarea luiEustache de Saint Pierre (1287-1371), cetățean al orașului Calais, celebru prin devotamentul arătat concetățenilor săi cu ocazia predării orașului regelui englez Eduard III (1347). Acest grup statuar,Les Bourgeois de Calais ("Burghezii din Calais") este inaugurat în1895 în prezența lui Rodin. O replică a monumentului se găsește în curtea Muzeului Rodin din Paris.
Auguste RodinBurghezii din Calais
Între timp execută figurile lui "Adam", a "Evei" și a "Gânditorului" (Le Penseur). Anul1886 este marcat de executarea comenzilor pentru monumentele lui Vicuna Mackenna și al generalului Lynch înSantiago de Chile și de primirea comenzii pentru compoziția "Sărutul" (Le baiser), destinată Expoziției Universale din Paris (1889). În1887 ilustrează voumul de poeziiLes Fleurs du Mal ale luiCharles Beaudelaire pentru editura Gallimard.
Devenit membru fondator al "Societății naționale de Arte Frumoase" (Société nationale des Beaux-Arts), Rodin obține în1889 comanda executării unei statui a luVictor Hugo pentruPanthéon-ul din Paris, dar pentru că sculptorul se decide să-l înfățișeze pe poet gol și înconjurat de muze, proiectul îi este respins. O statuie a pictoruluiClaude Lorrain (1600-1682) va fi inaugurată în1892 laNancy. În1891,La Société des Gens de Lettres îi comandă executarea unui monument al luiHonoré de Balzac.
Rodin devine în1893 președintele secției de sculptură laSociété Nationale des Beaux-Arts, fiind succesorul luiJules Dalou. Își schimbă domiciliul laMeudon-la-Fôret, unde va fi vizitat de tineri literați și artiști, printre careAntoine Bourdelle, care îi devine elev. LaGiverny, reședința luiClaude Monet din apropiereaParisului, îl întâlnește pePaul Cézanne. În1898 intervine ruptura cuCamille Claudel, fapt care va avea repercusiuni negative în dezvoltarea ulterioară a talentatei artiste. Anul1899 este marcat de organizarea primelor mari expoziții retrospective laBruxelles, apoi laRotterdam,Amsterdam și laHaga. Cu ocazia Expoziției Universale din1900, se inaugurează "Pavilionul Rodin", înplace de l'Alma din Paris, unde se expun 171 opere ale artistului, printre care pentru prima dată și "Poarta Infernului", deși nedesăvârșită. Pavilonul va fi demontat și reconstruit la Meudon în anul următor.
În anii1905-1906, poetulaustriacRainer Maria Rilke lucrează ca secretar particular al lui Rodin. În1904 devine amantul ducesei de Choiseul, legătură care va dura până în1912. Pictorița și femeia de literebritanicăGwendolen Mary John va fi de asemenea amanta artistului în1904 și îi va servi ca model pentru sculpturaMuse Whistler.
În anul1907, Rodin se instalează înHôtel Biron din Paris, care în anul următor va deveni "Muzeul Rodin". În1911, participă la "Expoziția Regală de Arte" dinBerlin. Primește din partea statului francez comanda pentru executarea unui bust al luiPuvis de Chavanne pentruPanthéon. Compoziția "Burghezii din Calais" este cumpărată destatul englez și va fi instalată în grădinileWestminster dinLondra, în fața Parlamentului. ÎnMetropolitan Museum dinNew York se inaugurează (1912) o sală consacrată lui Auguste Rodin. În1914 îi apare monografiaLes Cathédrales de France, care cuprinde studiile sale asuprastilului gotic în arhitectură.
Auguste Rodin se îmbolnăvește grav în anul1916. Donează o mare parte din colecțiile sale statului francez. La29 ianuarie1917 se căsătorește la Meudon cu Rose Beuret. Rose decedează pe14 februarie; Auguste Rodin se stinge din viață pe17 noiembrie. Amândoi sunt înmormântați în cimitirul din Meudon.
La4 august1919 "Muzeul Rodin" din Paris își deschide porțile pentru accesul publicului.
Într-o epocă în care interesul pentru mișcare, pentru instantaneu, pentru înregistrarea fidelă a senzațiilor de spectacolul realității a dus la apariția picturiiimpresioniste, Rodin și-a propus să revoluționeze limbajul sculpturii, făcându-l capabil să expună adevărul uman dincolo de clișeele academiste. Există o filiație directă între Rodin șiMichelangelo, a cărui operă o studiase laFlorența șiRoma, împreună cu arhitectura catedralelor gotice. Principiul dinamic se referă la ceea ce el a numit "iluzia vieții", adică verosimilitatea creației ("Omul care merge", 1877; "Gânditorul", 1880; "Eva după păcat", 1881). De la lucrări în care prim-planul reprezentării este consacrat tinereții senine ("Primăvara eternă", 1884; "Danaidă", 1885; "Sărutul", 1886), artistul trece la compoziții dominate de dramatism, de tensiuni interioare ("Durere", 1885; "Cele trei umbre", 1881-86; "Fiul risipitor", 1888).
Catedrala, 1909
Sculptorul și muza, 1894-95
Cele trei umbre, 1881-86
O sinteză a sculpturilor sale o reprezintă "Poarta Infernului", amplă compoziție la care, începând din1880, va reveni în tot cursul vieții. Grupul statuar "Burghezii din Calais" (1884 -1886) este un instantaneu surprinzător prin forța cu care ne comunică starea de spirit a personajelor. Dirijate parcă de un subtilregizor, privirile lor sunt îndreptate divergent, încorporând spațiul din jur și izolându-se în același timp în propriul destin.
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpeg)
%2c_cast_stone%2c_plaster%2c_176_x_138_x_70_cm_(69.2_x_54.5_x_27.5_in)%2c_Armory_Show_postcard.jpg)
.jpg)
