Termenul deantihistaminic face referire la unmedicament care acționează caantagonist al receptorilor pentruhistamină,[1] și poate fi de două tipuri: antihistaminic H1 și H2.
Antihistaminicele H1 suntmedicamente utilizate în tratamentulrinitei alergice și a altor tipuri dealergii.[2] Accesibilitatea antialergicelor antihistaminice este dată de faptul că prezintă un cost nu foarte ridicat, majoritatea suntmedicamente generice și unele sunt disponibileover-the-counter. Sunt adesea utilizate pentru tratamentul congestiei nazale, astrănuturilor sau aurticariilor cauzate de alergeni, precum estepolenul sau părul de animale.[2] Sunt în majoritatea cazurilor utilizate pe termen scurt.[2] Alergiile cu caracter cronic cresc riscul de apariție al unor probleme de sănătate pe care antihistaminicele H1 nu le pot atenua, precum astmul, sinuzita și infecțiile de tract respirator inferior.[2]
Antihistaminicele H2, pe de altă parte, se leagă de receptorii histaminici H2 de la nivelul tractului gastrointestinal superior (majoritar stomacal), având ca scop diminuarea secreției deacid clorhidric la nivel stomacal. Astfel, sunt indicate în ulcere peptice și în boala de reflux gastroesofagian.
Receptorii histaminergici prezintă activitate constitutivă, astfel că un antihistaminic poate să acționeze fie caantagonist, fie caagonist invers al receptorilor.[1][3] Doar câțiva dintre reprezentanții antihistaminici H1 disponibili pe piața farmaceutică sunt cunoscuți ca fiind agoniști inverși.[1]