Anacreon s-a născut laTeos, un orașionic pe costeleAsiei Mici. Nu prea se cunosc detalii din viața sa.
În anul540 î.Hr., ca urmare a invaziei trupelorpersane[2], a fost nevoit să se refugieze, o dată cu majoritatea localnicilor, înAbdera[3],Tracia.
Mai târziu îl vedem pe Anacreon în preajma tiranuluiPolycrates (insulaSamos), ca poet de curte. Aici și-a petrecut o mare parte a vieții, bucurându-se de un deosebit respect, mai ales că beneficia de protecție din partea tiranului. Acestuia i-a dedicat multeode.
După moartea lui Polycrates (522 î.Hr), este invitat de către tiranulHipparchus laAtena. Aici frecventează cercul artiștilor de seamă, printre careXanthippa[4] șiSimonides[5], cu care poartă relații de prietenie.
După asasinarea lui Hipparchus, Anacreon se întoarce în Teos. Acolo se stinge din viață și este înmormântat.
Anacreon a scris în dialectulionic. Ca majoritatea poemelor lirice ale vremii, poeziile sale se recitau acompaniate deliră.Muzicalitatea era conferită și de modul de pronunție al dialectului ionic[6].
Poemele sale aveau omăsură metrică deosebită, măsură ce ulterior a fost imitată de mulți poeți universali.
Datorită acestor subtilități, poemele sale sunt greu de tradus înlimbile moderne.
Temele erau cele obișnuite în acea vreme: dragoste, dezamăgire, petrecere, serbare, ospăț. Poemele sale au devenit atât de populare pentru că se adresau omului de rând.
Anacreon a mai compus cântece de banchet, erotice, imnuri religioase. Din toate cele cinci cărți de poeme lirice ne-au rămas numai câteve fragmente și numele a două din ele: "Suda" și "Atheneus".
Numeroși au fost cei care l-au imitat. În1554 a fost publicată o traducere latină a scrieriiAnacreonteia, un manuscris din secolul al X-lea ce cuprindea o culegere de imitații, autorii fiind anonimi.
Artiști care i-au împrumutat numele:
Anacreon al Pictorilor -Francesco Albani (1578-1660), pictor baroc italian
