| Amfipolis | |
| Ἀμφίπολις | |
| — polis[1] — | |
 | |
 Amfipolis (Grecia) Poziția geografică în Grecia | |
| Coordonate:40°49′26″N 23°50′52″E ({{PAGENAME}}) / 40.823773°N 23.847767°E | |
|---|---|
| Țară |  Grecia |
| Administrație descentralizată[*] | Macedonia și Tracia[*] |
| Periferie[*] |  Macedonia Centrală |
| Prefectură[*] | Prefectura Serres |
| Comună[*] | Dimos Amfipolis[*][[Dimos Amfipolis (municipality of Macedonia, Greece)|]] |
| Atestare |  |
| Suprafață | |
| - Total | 414,3 km² |
| Altitudine | 73 m.d.m. |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
Modificădate / text  | |
Amfipolis (în limba greacă Ἀμφίπολις/Amphípolis) a fost un oraș elen, întemeiat pe teritoriulTraciei de conducătorul de oștiatenianHagnon în anul 436/437 î.Hr.[2], cu un număr relativ modest de coloniști[3]. Colonia a devenit independentă în anul 424 î.Hr., a fost ulterior cucerită de macedonieni și a devenit apoi capitală provincială înImperiul Roman.
Cetatea a fost importantă datorită controlului pe care-l oferea Atenei asupra coastei trace[4] și asupra minelor de aur din munțiiPangaion[5]. Portul ei, aflat la vărsarea râului Stirmon, se numea după așezarea tracă inițialăEion sauEunea Hodoi.Aioneios se numise probabil și râul.
Atena încercase deja în anul 464/465 î.Hr. să cucerească ținuturile de pe coasta sudică a Traciei, însă oștirile ateniene au fost înfrânte atunci de tribul tracic al edonilor, în bătălia din Dabrescos[6].
Amfipolis s-a predat în anul424 î.Hr., în cursulrăzboiului peloponesiac, fără a opune rezistențăspartanuluiBrasidas(d), deoarece strategul și istoriculTucidide ajunsese prea târziu cu o flotă pentru a mai putea salva orașul[7]. Tucidide a trebuit să ia calea exilului în urma înfrângerii[8]. Eliberat de hegemonia Atenei, orașul a devenit independent. În anul422 î.Hr. generalul atenianCleon(d) a încercat în zadar să-l recucerească, găsindu-și alături de Brasidas moartea. Concurentul său dinAtena,Nicias(d), a încheiat imediat după bătălie (în 421 î.Hr.)pacea care-i poartă numele și a obținut astfel o încetare provizorie a ostilităților dintreSparta șiAtena. Brasidas a fost după aceea venerat ca erou de către cetățenii Amfipolisului, cultul lui înlocuindu-l pe cel al întemeietorului atenian Hagnon[9]. Prin „Pacea lui Nicias” Sparta se obligase să cedeze Amfipolisul Atenei, dar comandantul Clearidas a refuzat acest lucru. Schimbul de prizonieri s-a derulat foarte anevoios în regiunea Stirmonului, tocmai deoarece spartanii nu erau de acord cu cedarea ținuturilor[10]. Amfipolis a refuzat hegemonia ateniană chiar și după retragerea spartanilor[11]. Într-o campanie purtată între anii 365 și 363 î.Hr. strategul atenian Timoteos a încercat din nou să cucerească cetatea, dar nu a reușit, în pofida ajutorului macedonean[12]. Ulterior regele macedoneanPerdiccas al III-lea a susținut orașul împotriva Atenei. Polisul elen l-a însărcinat din nou pe Timoteos, în anul 360/359 î.Hr., cu o campanie îndreptată împotriva Amfipolisului[13]. Între timp orașul era apărat de o garnizoană macedoneană[14]. Aceasta a fost însă retrasă un an mai târziu de fratele mai tânăr al lui Perdiccas, Filip al II-lea, care promisese cetatea atenienilor.
Acordul cu Atena s-a dovedit a fi un tertip al luiFilip al II-lea al Macedoniei, folosit de acesta pentru a câștiga timp să-i înfrângă pe iliri și să-și consolideze regatul[15]. În anul 356 î.Hr. Filip a cucerit Amfipolisul, care a devenit de aceea o sursă a discordiei dintre macedoneni și greci. Astfel, macedonenii au câștigat minele de aur și argint din Pangaion. Sub Filip al II-lea se băteau monede în Amfipolis, așa-numiții philippeoi[16]. Pentru perioada stăpânirii macedoneene este consemnată o donație pentru templul luiArtemis Tauropolos din Amfipolis[17], ceea ce dovedește venerația zeiței în oraș. Cetatea este menționată ca polis macedonean și în timpul stăpâniriidiadohilor[18].
Orașul este pomenit în cadrul rutei parcurse deapostolul Pavel și Sila în drum spre Salonic în Noul Testament,Faptele apostolilor, 17,1.
