Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
În prezent, Alicante este unul dintre cele mai moderne și mai frumoase orașe de pe coastaSpaniei . Această metropolă, denumită în limba catalană Alacant, este (alături deBarcelona și deValencia) unul dintre cele mai importante porturi și stațiuni turistice laMarea Mediterană și totodată, principalul centru comercial și de pescuit al regiunii Valencia.
Comunitatearomânească de aici numără oficial 2930 locuitori, fiind numeric a treia comunitate străină din provincia Alicante în2016, după algerieni (7427 locuitori) și marocani (3587 locuitori), fiind urmați decolumbieni,italieni sauruși. Populația străină din oraș numărând 12,56% din populația totală a acestuia.
Spre deosebire de Valencia, istoria orașului Alicante a fost întotdeauna mai strâns legată de apă decât de uscat. Apărată numai deCastelul Santa Barbara, localitatea și-a concentrat toată atenția în direcția mării.Castelul Santa Barbara construit însecolul XVI de regele spaniolFilip al II-lea a fost precedat de citadela construită de mauri însecolul VIII.
Alicante este una dintre cele mai vechi așezări umane de pe coasta spaniolă a Mării Mediterane. În istoria orașului un rol important a fost jucat de greci, de cartaginezi, de romani și de mauri. Așezarea a fost întemeiată de greci, care însecolul IV î.Hr.au ridicat pe unul dintre dealurile din apropiere coloniaLeukon Teijos (Orașul Luminii), botezată mai apoiAkra Leuke (Muntele Alb sau Punctul Alb).
Așezarea a fost extinsă însecolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumulItaliei.Lucentum, numele dat de romani orașului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara și zona cartierului Benalin din ziua de astăzi.
Mai târziu, pe vremea maurilor (711 -1244), acesta a devenit unul dintre cele mai populate sectoare ale orașului, cunoscut sub numele deAl-Lukant. Ca urmare a tratatului semnat întreAragon șiCastilia, în1179 orașul s-a regăsit la granițele zonei afectate deReconquista, pentru ca sub domnia lui Jaime al II-lea să intre în componențaRegatului de Aragon (1304). În1490, Alicante a primit de la Ferdinand al II-lea Catolicul statutul de oraș. În1691,Castelul Santa Barbara a fost asediat de francezi, iar în timpulRăzboiului Spaniol de Succesiune (1701 -1714) a fost ocupat temporar de austrieci. Războaiele napoleoniene au ocolit orașul, care în perioada ocupației Valenciei (1811) a devenit capitala provizorie a regiunii. Alicante a suferit totuși în timpulRăzboiului Civil Spaniol (1936 -1939), când au fost distruse și furate multe dintre operele de artă importante, care împodobeau bisericile și mănăstirile locale.
Alicante este unul din orașele cu cea mai mare creștere din Spania din punct de vedere economic. Economia locală este bazată pe turismul de agrement, facilitat de existența plajelor curate ca șiCosta Blanca cât și a diferitelor sărbători populare. Sectorul terțiar cât și administrația publică joacă un rol important în economia orașului. Dezvoltarea sectorului construcțiilor a ridicat mai multe întrebări legate de probleme de mediu. Orașul găsduiește sediul Oficiului pentru Armoizarea Pieței Interne, și un procent însemnat din funcționarii oficiului locuiesc aici. Universitatea din Alicante este localizată înSan Vicente del Raspeig, lângă orașul Alicante. Peste 25000 de studenți frecventează cursurile universității.[2]
Primarii orașului Alicante
Primari în timpul a doua Republică Spaniolă (1931–1939)