| Alexandru Nicolescu | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut |  Tulgheș,Austro-Ungaria | ||
| Decedat | (58 de ani) Blaj,România | ||
| Cetățenie |  Austro-Ungaria Regatul României | ||
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma | ||
| Ocupație | arhiepiscop și mitropolit de Făgăraș și Alba Iulia[*] | ||
| Limbi vorbite | limba română limba italiană latina medievală limba maghiară | ||
| Activitate | |||
| |||
Modificădate / text  | |||
Alexandru Nicolescu (n.8 iulie1882,Tulgheș,comitatul Ciuc – d.5 iunie1941,Blaj) a fost un arhiepiscop și mitropolit român, întâistătătorulBisericii Române Unite cu Roma între anii1936-1941.
Alexandru Nicolescu s-a născut laTulgheș, încomitatul Ciuc, în prezentjudețul Harghita, la8 iulie1882.[1]
A studiat laReghin,Blaj, iar în anii1898 -1904 a studiat laRoma, laColegiul de Propaganda Fide, unde și-a luat doctoratul în teologie și filosofie. A revenit la Blaj, după care, a fost trimismisionar înAmerica de Nord. A fost profesor de teologie morală la Academia Teologică din Blaj, precum și canonic în Capitulul arhieparhial.[1]
În timpulPrimului Război Mondial a refuzat să semneze „Declarația de loialitate față deAustro-Ungaria”, pentru care a fost considerat de autorități trădător.[1]
La1 decembrie1918 a fost delegat din partea plășiiAiud înMarea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privindUnirea Transilvaniei cu România.[2]:p. 77[3]
În1919 a fost trimis misionar bisericesc și politic laConferința de Pace de la Paris, cu această ocazie, a avut contribuții majore la trasarea actualelor frontiere din vest ale României, cunoscând bine engleza, franceza și italiana.[4]
La Congresul Catolic Internațional de la Washington, desfășurat în 1923, în prezența a 105 episcopi, patru cardinali și foarte mulți preoți, a vorbit entuziast despre români și Biserica Greco-Catolică, tipărind și un număr însemnat de broșuri de propagandă în limba engleză. De asemenea, un timp a activat în funcția de consilier ecleziastic pe lângă Legația Română din Roma.
Boala, declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în august 1939, precum și pierdereaArdealului de Nord, în vara lui 1940, i-au grăbit sfârșitul vieții.[5] A decedat la5 iunie1941 (era joia dinainteaRusaliilor), cu puțin înainte de declanșareaRăzboiului din Răsărit, la22 iunie.[6]
În 1922 a fost ales episcop deLugoj. Ca senator de drept, a apărat cu curaj drepturileBisericii Române Unite și principiile moralei creștine. A dispus, la indicațiile și pe cheltuiala sa, înfrumusețareaCatedralei Pogorârea Sfântului Spirit din Lugoj, cu o lucrare monumentală a pictoruluiVirgil Simonescu.[5]
Ca urmare, a decesului mitropolituluiVasile Suciu, episcopul Alexandru Nicolescu a fost ales mitropolit alBisericii Române Unite, cu sediul laBlaj, în sinodul electoral din7 mai1935, clasându-se pe primul loc, cu 48 de voturi.[5] Iuliu Hossu, episcopul de Cluj-Gherla, 27 voturi; Valeriu Traian Frențiu, episcopul de Oradea, 12 voturi și Alexandru Rusu, episcopul Maramureșului, 10 voturi. După numirea și confirmarea, la 6 septembrie 1935, Alexandru Nicolescu a fost înscăunat la Blaj. A fost instalat la19 aprilie1936, în funcția de mitropolit.[5]
Începând cu20 august1940 a fost membru înConsiliul de Coroană. Când a fost chemat, în calitate de membru al Consiliului de Coroană, în problemaDictatului de la Viena, a refuzat să semneze cedareanordului Transilvaniei cătreUngaria horthystă.[4]
În anul1936, a sfințitBiserica Buna Vestire din Târgu Mureș, cunoscută și sub numele deCatedrala Mică, principala sa ctitorie. De asemenea, în timpul păstoririi sale a fost ridicată Biserica Buna Vestire din Brașov, pe care a sfințit-o în 1936.[necesită citare]
A publicat alte peste 200 de studii și articole în:
