| Alexandru Mesian | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Alexandru Mesaroș |
| Născut | [1] Baia Mare,România[1] |
| Decedat | (86 de ani)[1] Lugoj,Timiș,România[1] |
| Cetățenie |  Regatul României România |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma[2] |
| Ocupație | Episcop greco-catolic român[*] preot greco-catolic[*] diacon |
| Limbi vorbite | limba română limba franceză |
| Funcția episcopală | |
| Sediul | Lugoj |
| Titlul | Episcop de Lugoj |
| Perioada | 1995 -2023 |
| Predecesor | Ioan Ploscaru |
| Succesor | Ioan Călin Bot |
| Cariera religioasă | |
| Hirotonire episcopală | 8 septembrie1994,Blaj |
| Episcop consacrator | Lucian Mureșan |
| Titluri precedente | Episcop coadiutor de Lugoj |
Modificădate / text  | |
Alexandru Mesian, născutAlexandru Mesaroș, (n.,Baia Mare,România – d.,Lugoj,Timiș,România) a fost un episcop român unit, din1995 până în2023, ca episcop titular alEpiscopiei române unite de Lugoj.
Alexandru Mesian s-a născut la data de 22 ianuarie 1937, în comuna Ferneziu, aflată pe atunci înjudețul Satu Mare (interbelic), fiind al cincilea copil din cei opt copii ai părinților săi, o familie modestă de muncitori. Cursurile școlii elementare le-a urmat în localitatea natală Ferneziu, ca mai apoi să devină absolvent al Liceului Teoretic „Gheorghe Șincai” din Baia Mare.
A fost admis în Dieceza romano-catolică de Timișoara pentru a urma studii de referință la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Iași, unde a fost înscris ca student teolog în anul 1957. Însă, din dispoziția Departamentului Cultelor de atunci de la București, a fost exmatriculat în același an pe motivul că provine dintr-o familie greco-catolică din Transilvania.
După terminarea serviciului militar, din anul 1960 a lucrat în calitate de tehnician, ulterior tehnician principal, la Întreprinderea Mecanică de Mașini și Utilaj Minier Baia Mare (I.M.M.U.M), în cadrul compartimentul CTC, laboratorul de încercări mecanice, până în anul 1990, an în care se intră în serviciulEparhiei unite a Maramureșului, episcopie reînființată în acel an, ca urmare a relegalizăriiBisericii Române Unite, în decembrie 1989. Aici a funcționat ca vicar general eparhial.
În perioada 1960-1965 a urmat studiile teologice în clandestinitate. După amnistia generală din 1964, când unii episcopi și preoți-profesori de teologie au ieșit din închisoare, a fost verificat asupra cunoștințelor teologice de către profesori de specialitate. La 8 mai 1965 a fost hirotonit preot greco-catolic de către episcopul auxiliar (clandestin)Dr. Ioan Dragomir alMaramureșului. Până în anul 1972, părinții săi nu au știut că au în casă un fiu hirotinit preot (clandestin), deși celebra zilnic Sfânta Liturghie în camera sa.
Între anii 1965-1990, în aceleași condiții de clandestinitate și supraveghere, s-a ocupat de catehizarea și asistența spirituală a celor care solicitau acest lucru și care nu au vrut să rupă legăturile lor cu Biserica Greco-Catolică (interzisă în 1948), în pofida persecuției și a interdicțiilor la care erau supuși. Asistența și serviciile religioase le făcea, atât în Baia Mare, cât și în alte localități din teritoriul vechiiDieceze unite de Maramureș. O altă preocupare pastorală, în aceeași perioadă, a fost și formarea spirituală a tinerilor care vroiau să devină preoți greco-catolici (în clandestinitate).În această perioadă a făcut pastorație, atât în zona sa natală, cât și în satele din Maramureșul istoric și din Țara Oașului.
La 21 ianuarie 1990 la Baia Mare a fost celebrată prima Sfântă Liturghie greco-catolică publică, în libertate, de după anul 1948. Locul acestei celebrări a fost în fața Casei de Cultură Municipale, deoarece Biserica Ortodoxă Română refuzase retrocedarea vechiiCatedrale Greco-Catolice din Baia Mare, iar din punct de vedere politic, partidulFSN punând o presiune pentru a nu fi retrocedate vechile lăcașe de cult ce au aparținut odată greco-catolicilor.
În anul anul 1990 a fost numit vicar general alEparhiei Maramureșului.
La 20 iulie 1994, prin decretul nr. 103 alCongregației pentru Bisericile Răsăritene, a fost numit episcop coadjutor al episcopului unit alLugojului,Dr. Ioan Ploscaru. Consacrarea religioasă a avut loc la Blaj, pe 8 septembrie 1994, prin punerea mâinilor a arhiepiscopului-mitropolitLucian Mureșan, ÎntâstătătorulBisericii Române Unite cu Roma, asistat de către arhiepiscopulad-personamGeorge Guțiu, episcop românt unit, titular deCluj-Gherla, și Ioan Ploscaru, episcopulLugojului.
În luna octombrie 1994Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit membru alConsiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine, iar în anul 1995 a fost desemnat membru alComisiei Mixte de Dialog Teologic între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă.
La 20 noiembrie 1995 a fost numit episcop diecezan, titular, alLugojului (în urma decesului predecesotului său, episcopIoan Ploscaru), ulterior, pe data de 5 mai 1996, a avut loc întronizarea sa în noua funcție eparhială. În perioada 9-19 iulie 2000, episcopul Alexandru Mesian a participat la Baltimore (S.U.A.), la lucrările celei de-a VIII-a Întâlniri de Dialog Teologic Internațional între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă; la această reuniune fiind prezent și episcopul ortodox Timotei al Aradului, ca reprezentat alBisericii Ortodoxe Române.
Sub păstoriera episcopului Alexandru Mesian sunt de remarcat bunele și stabilele raporturi dintreEpiscopia română unită a Lugojului și instituțiile administrative și culturale locale din teritoriul diecezan. Episcopul Alexandru Mesian a participat pe data de 11 septembrie 1994 la consacrarea arhirească a luiIoan Șișeștean, ca nou episcop greco-catolic alMaramureșului.
Episcopul Alexandru Mesian este autorul lucrarăriiAnul Maicii Domnului de la Scăiuș 2014, (Baia Mare, Editura Surorilor Lauretane, 2015)[3]
A fost decorat, în februarie 2004, cuOrdinul Meritul Cultural, în grad de Comandor, Categoria G - „Cultele”, „în semn de apreciere deosebită pentru activitatea susținută în domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic și civic dovedit și pentru contribuția avută la întărirea legăturilor interconfesionale, de bună și pașnică conviețuire între toți oamenii”.[4]
În data de 15 august 2005 i-a fost conferit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Lugoj, pentru contribuția adusă la climatul de toleranță interconfesională din această urbe.
Între paranteze, sunt notați anii consacrărilor episcopale.
