| Alexandru Marghiloman | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2][3] Buzău,Țara Românească |
| Decedat | (70 de ani)[2][4] Buzău,România |
| Părinți | Iancu Marghiloman |
| Căsătorit cu | Elisa Știrbei (–) |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Ortodoxă |
| Ocupație | diplomat politician avocat |
| Limbi vorbite | limba franceză[5] |
| Prim-ministrul României | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Alexandru Averescu |
| Succedat de | Constantin Coandă |
| Senator al României | |
| În funcție – | |
| Circumscripția | Buzău |
| Ministru al Afacerilor Externe | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Ion N. Lahovari |
| Succedat de | Dimitrie Sturdza |
| Deputat al României | |
| În funcție – | |
| Președintele Crucii Roșii Române | |
| Partid politic | Partidul Conservator |
| Alma mater | Colegiul Național „Sfântul Sava” din București Facultatea de Drept a Universității din București[1] |
| Semnătură | |
.png) | |
Modificădate / text  | |
Alexandru Marghiloman (n.,Buzău,Țara Românească – d.,Buzău,România)[6] a fost unom de statconservator român care a îndeplinit funcția de cel de-al 25-leaprim-ministru al României în anul1918 (martie–noiembrie) și a avut un rol decisiv în timpulPrimului Război Mondial.
Alexandru Marghiloman s-a născut la 4 iulie 1854[7] în Buzău într-o familie burgheză rurală. După alți autori, Alexandru Marghiloman s-a născut la 27 ianuarie 1854, în Buzău.[8][9][10][11][12][13][14] Tatăl său,Iancu Marghiloman, era un mare arendaș dinȚara Românească, iar mama sa,Irina Izvoranu făcea parte dintr-o familie înstărită din Oltenia. Despre Iancu Marghiloman,Duiliu Zamfirescu avea să scrie: „colon californian, arendaș, antreprenor, vânător de Bărăgan, jucător de cărți, prefect – în cele mai bune relații cu lumea din București; miniștri, deputați și senatori, și cu lumea din provincie; alegători, subprefecți, hoți de cai”.[15]
Alexandru Marghiloman a urmat ColegiulSfântul Sava dinBucurești, iar apoi se va înscrie laFacultatea de Drept și laÎnalta Școală de Științe Politice din Paris. După absolvire, în 1879 Alexandru Marghiloman va fiprocuror și mai apoijudecător la Tribunalul Ilfov. În 1881, va demisiona pentru a deveniavocat, pentru ca trei ani mai târziu să fie numit avocat al statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este alesdeputat în Colegiul I Buzău.
În 1890 Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cuElisa Știrbei, nepoata domnitoruluiBarbu Știrbei și soraPrințului Barbu Stirbey; cei doi au divorțat mai târziu, Elisa căsătorindu-se cuIon I. C. Brătianu.
În perioada 29 decembrie 1910 - 28 martie 1912, Alexandru Marghiloman a deținut funcția de ministru de interne în cel de-al doilea mandat de prim-ministru al luiPetre P. Carp (1837-1919).[10]
Conservator și germanofil în preajmaPrimului Război Mondial, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918,[16] când, abandonată de principalul aliat din zonă,Rusia devenită bolșevică în urma revoluției, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cuPuterile Centrale. După ce a negociatpacea de la Buftea-București, Marghiloman a trimis trupe române laChișinău pentru a stabiliza fosta gubernie țaristă devenită atunciRepublica Democrată Moldovenească. După ceSfatul aceasteia a votatUnirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii și a acționat pentru recunoașterea acesteia.[17]
Marghiloman era un împătimit crescător de cai. La conacul său dinBuzău,Vila Albatros, a pus bazele unei crescătorii de cai de rasă,[18] iar numele vilei provine de la numele calului preferat al omului politic.[19]
De numele său se leagămarghilomanul, o rețetă decafea curom sauvinars, creată, conform unor legende, cu ocazia unei vânători la care a participat. Conform legendei, Marghiloman era un mare băutor de cafea, și când, în timpul unei vânători, i-a comandat valetului una, valetul nu a mai găsit apă și a făcut cafeaua cu vinars.[20]
La 1 iulie 2019,Banca Națională a României a emis un set de monede comemorative cu tema „Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru Marghiloman“, format din trei monede: omonedă deaur, cu valoarea nominală de 100 delei, avândtitul de 900‰, o monedă deargint, cu valoarea nominală de 10 lei, având titlul de 999‰ precum și o monedă dinaliaj comun (tombac cuprat), cu valoarea nominală de 1 leu.[21] Tirajul acestei emisiuni monetare a fost de 300 de seturi.[21]
A fost distins cu ordinele„Steaua României” în grad de Mare Ofițer (1 ianuarie 1895) și „Coroana României” în grad de Mare Ofițer (12 aprilie 1890).[22]
| Funcții politice | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Ion Lahovari | Ministrul Afacerilor Externe 7 iulie1900 –13 februarie1901 | Succesor: Dimitrie Sturdza |
| Predecesor: Alexandru Averescu | Prim-ministru al României 15 martie –24 octombrie1918 | Succesor: Constantin Coandă |
| Principatele Unite Române 14 prim-miniștri de la 001 la 019 — (1862–1881) | B. Catargiu - 001 · Arsache - interimar · N. Kretzulescu - 002 · Kogălniceanu - 003 · Bosianu - 004 · N. Kretzulescu - 005 · I. Ghica - 006 · L. Catargiu - 007 · I. Ghica - 008 · C. A. Kretzulescu - 009 · Ș. Golescu - 010 · N. Golescu - 011 · D. Ghica - 012 · A. G. Golescu - 013 · Epureanu - 014 · I. Ghica - 015 · L. Catargiu - 016 · Florescu - 017 · Epureanu - 018 · I. C. Brătianu - 019 · |  |
|---|---|---|
| Regatul României 33 de prim-miniștri de la 019 la 073 — (1881–1947) | I. C. Brătianu - 019 · D. Brătianu - 020 · I. C. Brătianu - 021 · Rosetti - 022 · L. Catargiu - 023 · Manu - 024 · Florescu - 025 · L. Catargiu - 036 · Sturdza - 027 · Aurelian - 028 · Sturdza - 029 · Cantacuzino - 030 · Carp - 031 · Sturdza - 032 · Cantacuzino - 033 · Sturdza - 034 · I. I. C. Brătianu - 035 · Carp - 036 · Maiorescu - 037 · I. I. C. Brătianu - 038 · Averescu - 039 · Marghiloman - 040 · Coandă - 041 · I. I. C. Brătianu - 042 · Văitoianu - 043 · Vaida-Voevod - 044 · Averescu - 045 · Ionescu - 046 · I. I. C. Brătianu - 047 · Averescu - 048 · Știrbey - 049 · I. I. C. Brătianu - 050 · V. Brătianu - 051 · Maniu - 052 · Mironescu - 053 · Maniu - 054 · Mironescu - 055 · Iorga - 056 · Vaida-Voevod - 057 · Maniu - 058 · Vaida-Voevod - 059 · Duca - 060 · Angelescu - 061 · Tătărescu - 062 · Goga - 063 · Cristea - 064 · Călinescu - 065 · Argeșanu - 066 · Argetoianu - 067 · Tătărescu - 068 · Gigurtu - 069 · Antonescu - 070 · Sănătescu - 071 · Rădescu - 072 · Groza - 073 · | |
| România comunistă 7 prim-miniștri de la 074 la 080 — (1947–1989) | Groza - 074 · Gheorghiu-Dej - 075 · Stoica - 076 · Maurer - 077 · Mănescu - 078 · Verdeț - 079 · Dăscălescu - 080 · | |
| România după 1989–prezent 20 de prim-miniștri de la 081 la 103 — (1989–prezent) | Roman - 081 · Stolojan - 082 · Văcăroiu - 083 · Ciorbea - 084 · Dejeu - interimar · Vasile - 085 · Athanasiu - interimar · Isărescu - 086 · Năstase - 087 · Bejinariu - interimar · Popescu-Tăriceanu - 088 · Boc - 089 · Predoiu - interimar · Ungureanu - 090 · Ponta - 091 · Oprea - interimar · Ponta - 092 · Oprea - interimar · Ponta - 093 · Cîmpeanu - interimar · Cioloș - 095 · Grindeanu - 096 · Tudose - 097 · Fifor - interimar · Dăncilă - 098 · Orban - 099 · Ciucă - interimar · Cîțu - 100 · Ciucă - 101 · Predoiu - interimar · Ciolacu - 102 · Predoiu - interimar · Bolojan - 103 | |
Italicele indică prim-miniștrii interimari. | ||
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG)
