Abulcasis s-a născut la El-Zahra, localitate situată astăzi la opt kilometri deCórdoba, aparținând pe atunci deAl-Andalus (teritoriu deținut de musulmani în Peninsula Iberică). Era membru al tribului Ansar, care se stabilise în Peninsulă.
Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în El-Zahra, în perioada domniei califilor umayyaziAbd ar-Rahman III. șiAl-Hakam II. Aici a studiat, a predat și a practicatmedicina.
Numele său este menționat pentru prima dată de filozoful medievalIbn Hazm (993 - 1064) care îl considera drept unul din marii medici ai Spaniei maure.
"Kitab al-Tasrif", cea mai importantă lucrare a lui Al-Zahrawi, publicată în anul1000, este un tratat care cuprinde o gamă largă de domenii medicale, printre carestomatologie[7] șiobstetrică. Sunt sistematizate aici informații adunate de-a lungul a 50 de ani de studiu și practică medicală. Aici apar descrierianatomice detaliate, o clasificare a bolilor, informații privind alimentația. Printre alte domenii medicale, mai putem enumera:oftalmologie,ortopedie,farmacologie șichirurgia, căreia i-a dedicat un amplu spațiu.
Din rândurile acestui tratat reiese atenția deosebită pe care Abu Al-Qasim o acordă relației medic - pacient. Marele medic arab consideră că pacienții trebuie tratați și respectați indiferent de statutul lor social. Cu același respect și prețuire vorbește despre studenții săi, pe care îi numește "copiii mei".
Această carte a fost tradusă înlatină, în secolul al XII-lea, deGerard de Cremona (c.1114 -1187), celebru traducător al operelor arabe[8], devenind lucrare de referință pentru medicinaeuropeană de mai târziu,[9] menținându-și influența timp de 600 de ani, până în secolul al XVII-lea, fiind cunoscută sub numele latinConcessio ei data qui componere haud valet. Astfel, mediculfrancezGuy de Chauliac (c. 1300 - 1368), în lucrarea saChirurgia magna, citează în mai multe rânduri celebrul tratat arab.
În secolul al XV-lea, numeroși medici italieni, cum ar fi Mathieu de Grandibus și Arduinis de Passaro, fac referiri la această lucrare.
Influența acesteia s-a menținut și în zonaorientală. Astfel medicul și chirurgulturc Șerafeddin Sabuncuoğlu (1385 -1468) întocmește celebrul său atlas medical bazat pe tratatul lui Al-Zahrawi.[10]
O altă traducere a lucrării este cea efectuată înebraică de Shem-Tob ben Isaac de Tortosa, medicevreu -provensal de la începutul secolului al XIII-lea.
Instrumente chirurgicale descrise înKitab al-Tasrif (secolul al XI-lea)
Elemente novatoare introduce de Al-Qassim închirurgie:
În partea finală a tratatuluiAl-Tasrif, Al-Zahrawi menționează un adevărat arsenal de scule și dispozitive chirurgicale, numărul lor ajungând la aproape 200,[11] cum ar fi: forceps, ace chirurgicale, cârlige, spatule, scalpel, fierăstraie pentru oase, chiuretă, retractor etc.[12] Aceste instrumente aveau ca scop:
examinarea interiorului uretrei
îndepărtarea corpurilor străine din cavitatea laringială
Utilizarea firului decatgut pentru suturi chirurgicale. Acesta, în comparație cu alte tipuri de fire, este bine tolerat de organism și nu produce infecții sauhemoragii. Medicina europeană a început să-l utilizeze abia prin secolul al XIX-lea.[13]
Descrierea a ceea ce mai târziu va fi denumită "metoda lui Kocher" pentru refacerea umerilor dizlocați și "poziția Walcher" în cazulobstetricii.
Descrierea modului de efectuare a ligaturii vaselor sanguine, cu mult înaintea luiAmbroise Paré (c. 1510 - 1590).
Utilizarea forcepsului pentru extracția fetușilor neviabili.
Aplicarea cauterizării rănilor și a arterelor deschise. Totuși în cazul sângerării, insistă asupra aplicării ligaturii vaselor sangvine.
Utilizarea bandajul-plasture pentru îngrijirea rănilor[15] și a feșelor și pansamentelor debumbac[16] pentru controlulhemoragiilor.
Utilizarea scalpelului pentru extracția pietrelor de larinichi sau din vezică.
Contribuții la dezvoltarea chirurgiei plastice, care nu mai evoluase de pe vremea luiSusruta. Dovedește îndemânare chirurgicală în tratarea ginecomastiei și ajunge să efectueze operații de mamoplastie.
Indică metode de replantare a dinților dizlocați.[17]
Practică anestezia înaintea efectuării intervențiilor chirurgicale, prin inhalarea de către pacient a vaporilor halucinogeni produși de lichidul (de obiceialcool) în care era înmuiat un burete aplicat pe fața acestuia. Alături deIbn-Zuhr, este considerat unul din promotorii anesteziologiei islamice și a celei moderne.[18]
Se ocupă și de neurochirurgie și craniotomie, ca tratament chirurgical al tulburărilor mintale.
Într-o altă lucrare a sa,Liber Servitoris, Abu al-Qasim al-Zahrawi se dovedește a fi un pionier în domeniul preparării substanțelor medicale prinsublimare șidistilare. Din substanțe simple, realizează medicamente complexe, descrise cu multă minuțiozitate înAl-Tasrif.
Capitolul 19 al tratatuluiAl-Tasrif este dedicatcosmeticii. Abulcasis o consideră o ramură amedicinii, pe care o denumeșteAdwiyat al-Zinah ("Medicina frumuseții"). Aici se ocupă de oparfumuri, uleiuri volatile și alte substanțe aromate, conținute în sticluțe și cutii speciale, precursorii deodorantelor și lipstick-urilor de mai târziu.