Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Agat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Agat
Date generale
Formula chimicăSiO2
Clasa mineraluluioxide / hidroxide
Sistem de cristalizaretrigonal
Clasa cristalului32 (cuarț)
Culoaretoate culorile în afară de albastru de cobalt; apare totdeauna cu dungi
Urmaalbă
Duritate6,5-7
Masa specifică2,6 -2,8 g/cm³
Luciusticlos spre gras
Transparențăopac
Spărturaneregulată
Clivajinexistent
Habitusmicrocristale cu agregate colorate diferit
Suprafața cristalului100 km
Cristale gemene___
Punct de topire___
Propriețăți optice
Indice de refrație___
Birefrigență___
Deviația optică___
Unghiul de dispersie___
Alte caracteristici
Reactivitatea chimicăsolubil în acidul fluorhidric (HF)
Minerale asemănătoare___
Radioactivitateinexistentă
Magnetisminexistent
Modificătext Consultați documentația formatului

Agatul este o varietate microcristalină amineraluluicuarț. Caracteristice ale agatului sunt dungile colorate diferit. Repartiția regulată a dungilor se datorează unei cristalizări ritmice.

Varietăți

[modificare |modificare sursă]
  • Agat-caisă
  • Agat-ochi
  • Agat-lemn (datorită aspectului lemnos)
  • Agat de tip Botswana
  • Agat-migdală (sau enhidric)
  • Agat-cetate (Agat cu benzi de culori diferite, care dau aspectul unei fortărețe)
  • Agat de pace (Agatul păcii)
  • Agat de foc (agat cu imagini asemănătoare unui foc sau unor nori)
  • Agat de peșteră (saude pădure)
  • Agat de mărgean
  • Agat cu mușchi (conține dendrite de culoare neagră demangan)
  • Onix (sauochi de pisică, cu cercuri concentrice negre și albe)
    • Sardonix (cu dungi negre, brune și albe)
    • Carneol (cu dungi roșii și albe, cu nuanțe spre portocaliu și galben)
  • Agatul-curcubeu
  • Agat răsunător (agat cilindric cu cristale lungi prismatice)
  • Agat solzi de șarpe
  • Agat-scolecită (pseudomorfoză asemănătoare cuscolecita)
  • Agat stelat (sauagat-stea)
  • Agat-fărâme (Agat triturat și recombinat prin procese de cristalizare ulterioară)
  • Agat-Turitelă (Agat cu forme semănând cu gasteropodeleTuritella)

Răspândire

[modificare |modificare sursă]

Agatul cristalizează în golurile (geodele) din rocile înconjurătoare, care pot fi frecventroci magmatice dar șiroci sedimentare metamorfizate unde se întâlnesc așa-numitele microagate.
Cele mai răspândite forme sunt agatele-migdale, asociate cucalcit. Cel mai mare agat (35 tone,Brazilia) găsit până în prezent a fost prezentat caametist în anul1902 la o expoziție înDüsseldorf.
Alte locuri unde s-au găsit cantități mai însemnate de agat sunt:Rio Grande do Sul înBrazilia, Glashütte, Idar-Oberstein , St.Egidien (Sachsen) și Schöngleina/Thür înGermania,Yemen,Mongolia,Sicilia,Boemia înCehia,Uruguai, Monte Tondo lângăVicenza.

Structură și caracteristici

[modificare |modificare sursă]
Agat de mușchi, mărime 2,5 cm

Structura mineralului constă din straturi intercalate concentrice sau neregulate formate în geode.
Agatul este o varietate decalcedon, un silicat microcristalin; unele varietăți au o structură fină, straturile având uneori o lățime de 0,01 mm.Formele amorfe de agat sunt foarte rare, culorile diferite a straturilor mineralului se datorează frecvent ionilor defier șimangan. Această intercalare se poate observa clar mai ales laonix (culori intercalate de alb și negru) ca șisardonix unde se intercalează culorile de alb și roșu.
Între cristalele decalcedon se află cristale deametist, cuarț, calcită,zeolit și hematit.
Prin procesele de eroziune roca care găzduiește agatul în geode va fi fărămițată și transportată, agatul care este rezistent la agenți chimici, mecanici și acțiunea solară va putea fi găsit astfel și în rocile sedimentare.

Istoric

[modificare |modificare sursă]
Agat (jos), ametist, cuarț din Maramureș.

Teofrast din Eresos (390-371 î.C.) filozof și naturalist grec, denumește mineralul dupăAhates numele râului dinSicilia (azi Drillo) unde l-a găsit.
Agatul a fost apreciat încă din anul 1000 î.C. de vechii egipteni, fiind folosit pentru sigilii, obiecte de podoabă, inele, amulete și vase.
Mai târziu, însecolul XVII, începe utilizarea agatului pe scară industrială, fiind combinat în obiectele de podoabă cuaur șiargint.
După anul1813 înIdar-Oberstein (Germania) s-a descoperit proprietatea agatului de a-și schimba culoarea sub acțiunea temperaturii ridicate (ardere), procedeu care s-a extins rapid, prelucrându-se astfel și agatele importate în acel timp dinUruguay, fiind tăiate de exemplu onixe înParis.

Utilizare

[modificare |modificare sursă]
Mojar din agat.

Agatul cu varietățile sale este folosit cel mai frecvent ca piatră semiprețioasă. Prin tăiere și șlefuire s-au creat agate deosebit de frumoase, ca inele, broșe, mojare, agrafe, brățare, rozare, mânere de tacâmuri, nasturi, vase etc.
Datorită durității sale mineralul este din ce în ce mai mult folosit în tehnica modernă.

Imitații și falsificări

[modificare |modificare sursă]
Agat-Sardonix

Prin faptul că mineralul pe piață era un obiect căutat, s-au făcut o serie de manipulări, de colorare de minerale.
Astfel producerea artificială a Onixului (ochi de pisică) din agat introdus în miere diluată cu sirop de zahăr încălzit timp de 2-3 săptămâni, după care se fierbea înacid sulfuric concentrat și apoi șlefuit. Alte metode erau folosirea diferiților reactivi chimici la formele poroase de agat.
Aceste falsificări se pot deosebi de formele naturale numai la microscop.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]

Materiale media legate deagat laWikimedia Commons

Minerale, roci, soluri și zăcăminte
Minerale

Abelsonit · Acvamarin · Adamit · Adular · Agat · Aguilarit · Ajoit · Alabastru · Albit · Allanit · Almandin · Altait · Aluminit · Amazonit  · Ametist · Ametrin · Amfiboli · Andaluzit · Anhidrit · Anortit · Apatit · Aragonit · Argentit · Arsenopirită · Auricalcit · Auripigment · Autunit · Azbest · Azurit · Baritină · Beril · Biotit · Blendă · Boracit · Borax · Brochantit · Calcedonie · Calcit · Calcopirită · Carneol · Cinabru  · Citrin · Clorură de amoniu · Coffinit · Corindon · Cristobalit · Cuarț · Diamant · Diopsid · Dolomit · Dumortierit · Epidot · Feldspat · Fluorină · Galenă · Gips · Goetit · Grafit · Granat · Hematit · Hidroboracit · Ilmenit · Jasp · Labradorit · Limonit · Magnetit · Magnezit · Malachit · Marcasită · Mică · Moldavit · Monazit · Nobleit · Ochi de tigru · Olivină · Onix · Opal · Pirită · Piroxeni · Realgar · Rodocrozit · Rubin · Rutil · Safir · Sare gemă · Silvină · Smarald · Sodă · Spessartin · Spinel · Stibină · Talc · Tanzanit · Titanit · Topaz · Turmalină · Vanadinit · Vivianit · Wolastonit · Wolframit · Zircon · Zoisit

Roci

Andezit · Argilă · Bauxită · Bazalt · Bentonit · Calcar · Caolin · Caolinit · Conglomerat · Dacit · Diabaz · Diatomit · Diorit · Dolomit · Gabro · Gnais · Granit · Gresie · Loess · Marmură · Minerale argiloase · Nisip · Obsidian · Pegmatit · Peridotit · Pietriș · Porfir · Riolit · Suevit · Trahit · Travertin · Tuf

Soluri șizăcăminte
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agat&oldid=16479425
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp