Movatterモバイル変換

[0]ホーム
URL:

Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Academia Română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Academia Română

Sediul Academiei Române
Înființare1 aprilie1866
Fondator(i)Vincențiu Babeș
George Barițiu
Ioan D. Caragiani
Timotei Cipariu
Dimitrie Cozacovici
Ambrosiu Dimitrovici
Alexandru Hâjdeu
Ion Heliade-Rădulescu
Iosif Hodoș
Alexandru Hurmuzachi
Andrei Mocioni
Gavriil Munteanu
Alexandru Roman
Ion G. Sbiera
Constantin Stamati
Ioan Străjescu
Vasile Alecsandri
Ștefan Gonata
Nicolae Ionescu
August Treboniu Laurian
Titu Maiorescu
Ion C. Massim
Constantin Negruzzi
Constantin Alexandru Rosetti
V. A. Urechia Modificați la Wikidata
Țara România[1][2] Modificați la Wikidata
SediuCalea Victoriei 125,București
PreședinteIoan-Aurel Pop
VicepreședințiMircea Dumitru
Marius Andruh
Nicolae Victor Zamfir
Secretar generalIoan Dumitrache
https://acad.ro/academia_romana/
Fostul numeSocietatea Academică Română
Societatea Literară Română
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Academia Română este un for cultural fondat dinRomânia. A fost fondată la 1 aprilie 1866, laBucurești, sub denumirea de Societatea Literară Română. La 1 august 1867 a devenit Societatea Academică Română, iar din 1879 poartă denumirea actuală. Academia Română are ca atribuții principale promovarealimbii șiliteraturii române, stabilirea normelorortografice, cercetareaistoriei naționale și sprijinirea activitățiiștiințifice. Unele din proiectele fundamentale ale academiei suntDicționarul Limbii Române (DLR),Dicționarul explicativ al limbii române (DEX),Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM).[3][4]

Conform statutului său deinstituție publicăautonomă, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România. „Ziua Academiei Române” este marcată anual la data de 4 aprilie.[5][6]

Academia are în subordinea sao serie de instituții,Biblioteca Academiei Române șiEditura Academiei Române.

Istoric

[modificare |modificare sursă]
Membrii Societății Academice (august 1867)

Academiile existau, în forme timpurii înȚara Românească (București, circa 1689) și înPrincipatul Moldovei (Iași, 1707), instituții care s-au transformat mai târziu înuniversități. Primele societăți culturale moderne au fost înființate laBrașov (1821),București (1844) șiCernăuți (1862), pe modelul instituțional de inspirațieoccidentală.

La mijlocul secolului al XIX-lea, în contextul modernizării statului român și al afirmării identității culturale, au fost inițiate mai multe demersuri pentru înființarea unei instituții centrale cu profil academic.Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 și reformele ulterioare au creat cadrul favorabil pentru înființarea unui for național de cultură. În 1860,Ioan Maiorescu propunea constituirea unei „societăți academice” care să coordoneze activitateaintelectualilor români în domeniul limbii și istoriei. Proiectul său nu a fost realizat, dar ideea a fost reluată și susținută de mai mulți membri aielitei culturale și politice.

Sediul Academiei Române dinCalea Victoriei
Clădirea nouă a Casei Academiei, situată lângăPalatul Parlamentului

La propunera luiConstantin Alexandru Rosetti, la 1 aprilie 1866,locotenența domnească a aprobat regulamentul de funcționare al Societății Literare Române, cu sediul la București. Scopurile principale ale noii instituții erau stabilireaortografiei limbii române, redactarea uneigramatici și elaborarea unuidicționar-tezaur. Regulamentul prevedea numirea membrilor de cătreMinisterul Instrucțiunii Publice, cu reprezentare din toate regiunile locuite deromâni șiaromâni.[7][8] În total, numărul membrilor fondatori a ajuns la 25.

Prima ședință a noii instituții a avut loc la 13 august 1867, la București, moment în care s-a decis schimbarea denumirii în Societatea Academică Română. Instituția nou fondată a fost pentru început o societate naționalăenciclopedică. Primul președinte a fostIon Heliade-Rădulescu (până la 1 august 1870).

La 30 martie 1879, printr-o lege specială, Societatea Academică Română a fost declarată instituție națională sub numele de Academia Română, cu rol de autoritate în domeniile culturii, științei și moralei publice.

În perioada regimuluicomunist, Academia Română a fost desființată prin Decretul nr. 76 din 9 iunie 1948, fiind înlocuită cuAcademia Republicii Populare Române. Noua instituție nu a fost considerată continuatoare de drept a Academiei Române, iar lista de membri aleși a fost modificată. Peste 100 de membri ai fostei academii nu au fost incluși în noua structură ce a fost completată cu nume apropiate de regimul comunist. Ulterior, instituția a purtat denumirea de Academia Republicii Socialiste România.

După 1989, în urma reinstaurării regimuluidemocratic, instituția și-a reluat denumirea de Academia Română.

Membri fondatori

[modificare |modificare sursă]
Vezi și:Lista președinților Academiei Române.
Nr.NumeNăscutProvincieVârstă la înființareDecesMembru de
1Vasile Alecsandri21 iulie 1821Principatul Moldovei44 ani, 254 zile22 august 189024 ani, 143 zile
2Vincențiu Babeș21 ianuarie 1821Banat45 ani, 70 zile22 ianuarie 190740 ani, 296 zile
3George Barițiu4 iunie 1812Transilvania53 ani, 301 zile2 mai 189327 ani, 31 zile
4Ioan D. Caragiani11 februarie 1841Macedonia25 ani, 49 zile13 ianuarie 192154 ani, 287 zile
5Timotei Cipariu21 februarie 1805Transilvania61 ani, 39 zile3 septembrie 188721 ani, 155 zile
6Dimitrie Cozacovici1790Macedonia76 ani, 90 zile[9]31 august 18682 ani, 152 zile
7Ambrosiu Dimitrovici20 iulie 1838Bucovina27 ani, 255 zile3 iulie 186693 zile
8Ștefan Gonata1 februarie 1838Basarabia28 ani, 59 zile18 septembrie 189630 ani, 170 zile
9Alexandru Hâjdeu30 noiembrie 181154 ani, 122 zile9 noiembrie 18726 ani, 222 zile
10Ion Heliade-Rădulescu6 ianuarie 1802Țara Românească64 ani, 85 zile27 aprilie 18726 ani, 26 zile
11Iosif Hodoș20 octombrie 1829Transilvania36 ani, 163 zile28 noiembrie 188014 ani, 241 zile
12Alexandru Hurmuzachi16 august 1823Bucovina42 ani, 228 zile8 martie 18714 ani, 341 zile
13Nicolae Ionescu1820Principatul Moldovei46 ani, 90 zile[9]24 ianuarie 190538 ani, 298 zile
14August Treboniu Laurian17 iulie 1810Transilvania55 ani, 258 zile25 februarie 188114 ani, 330 zile
15Titu Maiorescu15 februarie 1840Țara Românească26 ani, 45 zile18 iunie 191751 ani, 78 zile
16Ion C. Massim182541 ani, 90 zile[9]187710 ani, 275 zile
17Andrei Mocioni27 iunie 1812Banat53 ani, 278 zile23 aprilie 188014 ani, 22 zile
18Gavriil Munteanufebruarie 1812Transilvania54 ani, 59 zile17 decembrie 18693 ani, 260 zile
19Constantin Negruzzi1808Principatul Moldovei58 ani, 90 zile24 august 18682 ani, 145 zile
20Alexandru Roman26 noiembrie 1826Transilvania39 ani, 126 zile15 septembrie 189731 ani, 167 zile
21Constantin Alexandru Rosetti2 iunie 1816Țara Românească49 ani, 303 zile8 aprilie 188519 ani, 7 zile
22Ion G. Sbiera1 noiembrie 1835Bucovina30 ani, 151 zile22 octombrie 191650 ani, 204 zile
23Constantin Stamati1786Basarabia80 ani, 90 zile12 septembrie 18693 ani, 164 zile
24Ioan Străjescu183333 ani, 90 zile18736 ani, 275 zile
25Vasile Urechea-Alexandrescu15 februarie 1834Principatul Moldovei32 ani, 45 zile21 noiembrie 190135 ani, 234 zile

Membri

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Lista membrilor Academiei Române

Academia Română este alcătuită din cinci categorii de membri:

  • membri titulari,
  • membri corespondenți (titlu onorific academic, fără beneficii financiare),
  • membri de onoare (din țară și din străinătate),
  • membri post-mortem
  • membru donator (Constantin Năsturel-Herescu).

În cazul membrilor titulari, propunerile pot fi formulate doar de membri titulari, iar candidații trebuie să fie deja membri corespondenți. Pentru alegerea unui membru corespondenți, propunerile pot fi făcute de membri titulari sau corespondenți. Membrii titulari și corespondenți sunt aleși dintre personalitățile cu realizări în domeniile științei, culturii, artei sau educației. Candidaturile sunt propuse de membri existenți ai Academiei și analizate de către secțiile de specialitate, care evaluează contribuțiile științifice, lucrările publicate, impactul național și internațional, precum și conduita profesională și morală a candidaților. După avizul secției de specialitate și aprobarea Biroului Prezidiului, candidatura este supusă votului secret al Adunării Generale. Alegerea are loc cu majoritate absolută a voturilor membrilor titulari prezenți.Odată aleși, membrii titulari primesc:

  • o indemnizație lunară viageră din partea statului, în plus față de pensia obișnuită;
  • statutul de demnitate publică (funcție publică onorifică, recunoscută oficial de stat, similară cu cea de înalt demnitar, dar fără atribuții executive sau politice);
  • acces la resursele instituționale ale Academiei: biblioteci, institute de cercetare, laboratoare și acces la finanțare pentru activitatea academică;
  • rol consultativ în probleme de interes național, fiind chemați să contribuie la formularea pozițiilor academice în domenii precum educația, patrimoniul cultural sau cercetarea științifică;
  • autoritatea de a participa la elaborarea și validarea normelor oficiale ale limbii române (inclusiv prin dicționare și reguli ortografice), precum și la definirea standardelor culturale și științifice asumate de statul român.

Titlul de membru post-mortem este acordat, în mod excepțional, unor figuri de marcă decedate, în semn de recunoaștere a contribuției lor. Membrii de onoare sunt aleși dintre personalitățile din afara Academiei, din țară sau din străinătate, care s-au remarcat prin contribuții semnificative în domenii relevante.

Singurul membru donator din istoria Societății Academice Române este generalulConstantin Năsturel-Herescu. Din donația acestuia s-a înființatPremiile „Năsturel-Herescu” pentru lucrări din domeniul literaturii, istoriei, arheologiei, geografiei și dreptului.[10]

ÎnDicționarul academicienilor români, 1866-1999, Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de1.494 membri, dintre care: 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau:Franța cu 163,Germania cu 60,Italia 48,SUA 39,Anglia 22,URSS (Rusia) 20,Belgia 17 etc.

Funcționare

[modificare |modificare sursă]

Academia este o instituție finanțată, în principal, de la bugetul de stat și care funcționează autonom. Surse secundare de finanțare pot fi activitățile proprii sau exploatarea propriului patrimoniu, precum și donațiile. Are 3 filiale, laIași,Cluj-Napoca șiTimișoara. În subordinea sa se aflăo serie de instituții prestigioase și centre de cercetare din România (circa 60). În anul 2001, două dintre institutele Academiei Române au fost recunoscute deComunitatea Europeană ca institute de excelență.

Conform statutului actual, un mandat de președinte are durata de patru ani, iar o persoană nu poate deține funcția de președinte pentru mai mult de două mandate. Biroul Prezidiului Academiei Române este format din șase academicieni:președintele Academiei Române, cei patru vicepreședinți și secretarul general. Actualul Birou al Prezidiului a fost ales pentru un mandat de patru ani, în cadrul Adunării Generale din 4 mai 2022, prin vot secret.[11][12]

Președinți ai Academiei Române (1989-prezent)
Nr.NumeNaștereÎncepere mandatSfârșit mandatDeces
37Radu Voinea24 mai 192313 noiembrie 19842 februarie 199011 mai 2010
38Mihai Drăgănescu6 octombrie 19292 februarie 199018 ianuarie 199428 mai 2010
39Virgiliu N. Constantinescu27 martie 19311994199831 ianuarie 2009
40Eugen Simion25 mai 193316 ianuarie 199820 aprilie 200618 octombrie 2022
41Ionel Haiduc9 mai 193720 aprilie 20068 aprilie 2014
42Ionel Valentin Vlad22 septembrie 19438 aprilie 201424 decembrie 201724 decembrie 2017
 Cristian Hera18 decembrie 19335 ianuarie 20185 aprilie 2018
43Ioan-Aurel Pop1 ianuarie 19555 aprilie 2018prezent

Biblioteca Academiei Române, înființată în 1867, are o colecție de peste șapte milioane de cărți și colecții de desene, gravuri, hărți și monede. Academia are și propriaeditură.

Curiozități

[modificare |modificare sursă]
Placă comemorativă amplasată pe clădirea sediului Academiei Române din Calea Victoriei
  • ScriitorulAndrei Vizanti, ales ca membru corespondent în 1882, a fost îndepărtat în 1903, după ce a părăsit țara pentru a scăpa de o pedeapsă pentru delapidare de bani publici.
  • Unul dintre membrii controversați a fost filologulAlexe Procopovici, despre careEugen Lovinescu spunea că este „omul care nu a scris nimic”.
  • Eugen Lovinescu a fost respins în mod „scandalos”[13] din cauza opoziției luiNicolae Iorga șiOvid Densusianu. El a fost ales membru post-mortem în 1991.
  • Elena Ceaușescu a fost aleasă ca membru titular în 1974, iarNicolae Ceaușescu membru titular și președinte de onoare în 1985. Cei doi au fost excluși post-mortem la ședința din 26 decembrie 1989.
  • Manea Mănescu a fost ales membru titular în 1974 și exclus la 2 februarie 1990. Același lucru s-a întâmplat și cuSuzana Gâdea. Ambii au avut la activ condamnări penale.

Controverse

[modificare |modificare sursă]

În 2013,Fundația Națională pentru Știință și Artă, condusă de fostul președinte al Academiei, Eugen Simion, a fost dată în judecată pentru publicarea operei luiEmil Cioran sub egida Academiei, fără a deținedrepturile de autor.[14][15]

În 2015, Academia Română a fost criticată pentru republicarea în ediție bilingvă a unei lucrări deDimitrie Cantemir (Istoria măririi si decăderii Curții othmane), folosind textul latin stabilit de filologulDan Slușanschi, fără a-l credita corespunzător pe pagina de titlu sau în descrierea CIP a volumului.[16]

În august 2020, Academia Română a publicat pe site-ul său un comunicat semnat de Secția de științe medicale, coordonată de acad.Victor Voicu, în care erau promovate opinii nefondate cu privire la rețelele5G și se sugera căOrganizația Mondială a Sănătății ar induce în eroare populația. Comunicatul a fost retras ulterior fără explicații oficiale, iar conducerea Academiei a refuzat să comenteze public incidentul. Ulterior, Academia a precizat că documentul nu reflecta poziția oficială a instituției, care poate fi exprimată doar de președinte sau de Biroul Prezidiului.[17][18][19][20][21][22]

Începând cu anii 2020, Academia Română a fost ținta unor critici recurente din partea jurnaliștilor, intelectualilor și societății civile, care au acuzat conducerea instituției de promovarea unor ideinaționaliste,suveraniste șiprotocroniste în politicileMinisterului Educației.[23][24][25][26][27][28][29]

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^„Academia Română”.GRID[*]. 
  2. ^„Academia Română”.Directory of Open Access Journals[*].OCLC 913575257.WikidataQ1227538. 
  3. ^„Acte normative”. academiaromana.ro. 
  4. ^Nicolescu, Nicolae C. (),Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, p. 215 
  5. ^„4 aprilie - Ziua Academiei Române”,Agerpres.ro,, arhivat dinoriginal la, accesat în 
  6. ^„Membrii Academiei Române”,Academiaromana.ro, arhivat dinoriginal la, accesat în 
  7. ^Predescu, p.9
  8. ^Rusu, în Introducere, de Ionel Haiduc, p.5
  9. ^abcArbitrary date of January 1, as a lack of factual data to support a real birth date
  10. ^Academia Româna, Scurt Istoric -Repere cronologiceArhivat în, laWayback Machine., accesat la 8 mai 2011
  11. ^„Alegerea conducerii Academiei Române”(PDF),Acad.ro,, accesat în 
  12. ^Laura Buciu (),„Academia Română și-a ales noua conducere pentru un mandat de 4 ani”,Mediafax, accesat în 
  13. ^Ionel Haiduc, în Introducere,Rusu, p.7
  14. ^„Drepturile pentru opera lui Cioran: Liiceanu îl acuză pe Eugen Simion. Simion spune că a fost corect”. Mediafax.ro. Accesat în. 
  15. ^„Scandal intre Gabriel Liiceanu si Eugen Simion, pe opera lui Cioran”. Ziare.com. Accesat în. 
  16. ^„Creșterea și descreșterea Academiei Române”. Accesat în. 
  17. ^Implementarea rețelei 5 G și posibilele probleme de sănătate publică (accesat în 28 august 2020)
  18. ^Site-ul Academiei Române (accesat în 28 august 2020)
  19. ^Academia Română a șters de pe site-ul propriu comunicatul în care susținea că tehnologia 5G poate avea grave consecințe asupra sănătății populației (accesat în 28 august 2020)
  20. ^Declarație șocantă a conducerii Academiei Române, care susține teoriile conspirației despre 5G și un fals despre OMS (accesat în 28 august 2020)
  21. ^Academia Română revine cu explicațiiArhivat în, laWayback Machine. (accesat în 3 septembrie 2020)
  22. ^Poziția oficială a Academiei Române (accesat în 28 august 2020)
  23. ^„Mircea Cărtărescu nu a fost admis ca membru al Academiei Române la o diferență de un singur vot”.. Accesat în. 
  24. ^Mihăescu, Alexandru ().„Academia Română vrea să se implice formal în activitatea Ministerului Educației”. G4Media.ro. 
  25. ^Lazăr, Mihnea ().„Scandaluri ale Academiei Române” (în engleză). VICE. 
  26. ^Pantazi, Cristian ().„Scandalul respingerii lui Mircea Cărtărescu de către Academia Română”. G4Media.ro. Accesat în. 
  27. ^Pavel, Andreea ().„Academia Română l-a premiat pe Alex Mihai Stoenescu, turnător la Securitate cu decizie definitivă în justiție”. G4Media.ro. 
  28. ^Milonean, Ioana ().„„Delațiunile lui Alex Mihai Stoenescu au trimis oameni în închisoare"”. G4Media.ro. 
  29. ^Mihăescu, Alexandru ().„Membru al Academiei Române despre protestele anti-Călin Georgescu”. G4Media.ro. Accesat în. 

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Lucian Predescu,Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999.ISBN 973-9399-03-7.
  • Dorina N. Rusu,Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999.ISBN 973-27-06967.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Liste de membri
titulari · corespondenți · de onoare (din țară,din străinătate) · post-mortem
alfabetic:A · B · C · D · E · F · G · H · I · J · K · L · M · N · O · P · Q · R · S · Ș · T · Ț · U · V · W · X · Y · Z
Conducere
Graiuri
România
Dialecte / limbi înrudite
Lingvistică
Istorie
Instituții
Dicționare
Altele
Mai multe articole desprelimba română
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Academia_Română&oldid=17418360
Categorii:
Categorii ascunse:
[8]ページ先頭
©2009-2026 Movatter.jp