7 ianuarie: Președintele Constantinescu a convocat într-o ședință extraordinarăConsiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu scopul de a găsi acele căi de acțiune care să facă mai eficientă lupta împotrivacorupției. Emil Constantinescu afirmă că atât corupția cât și crima organizată au atins un nivel care pune în pericol siguranța națională. A fost înființat Consiliul Național de Acțiune împotriva Corupției și Crimei Organizate.[1]
16 ianuarie:Victor Ciorbea prezintă, la primăria Capitalei, bilanțul celor 200 de zile cât a fost primar general. ViceprimarulViorel Lis, a fost desemnat primar general interimar al Capitalei pentru 6 luni, după care, în urma alegerilor anticipate, urmează să fie desemnat un nou primar general al Capitalei.
21 ianuarie:Ion Iliescu președintelePDSR critică noii guvernanți acuzându-i de „diletantism, lipsă de profesionalism și acțiuni brutale”. În ciuda acestora, anunță că PDSR va analiza posibilitatea realizării unui pact politic și social cu noua Putere.
17 februarie: După numeroase amânări,guvernul Ciorbea anunță pachetul de măsuri de reformă și de protecție socială a populației. Se vor închide primele întreprinderi nerentabile, ceea ce provoacă proteste de stradă violente.
21 februarie:Guvernul Ciorbea anulează actul prin careregelui Mihai îi fusese retrasă cetățenia română. O săptămână mai târziu fostul rege sosește în țară încheind un exil de 49 de ani.
22 februarie: LaRoslin,Scoția, oamenii de știință anunță că o fost clonată o oaie pe numeDolly, care s-a născut îniulie1996. Cea mai faimoasă oaie din lume a trăit șase ani.
23 februarie: Pugilistul românMihai Leu, a cucerit titlul mondial al categoriei semi-mijlocie, versiunea WBO, învingându-l la puncte peSantiago Samaniego (Panama), într-un meci disputat laHamburg. El devine primul boxer român care cucerește o centură cu diamante la box profesionist.
1 mai:Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979.Tony Blair este învestit oficial de cătreRegina Elisabeta a II–a cu formarea guvernului.
3 mai: După îndelungi discuții, România semnează laKiev Tratatul de bună vecinătate cu Ucraina.
11 mai: Computerul IBMDeep Blue îl învinge peGarry Kasparov. Este prima dată când un calculator învinge un campion mondial la șah.
12-13 mai: PreședinteleBăncii Mondiale face o vizită în România, primă vizită a unui președinte al Băncii Mondiale după 1977. La sfârșitul vizitei, Wolfensohn declară că apreciază „enormul progres realizat în ultimele cinci luni pe calea reformelor” și că Banca Mondială va acorda României împrumuturi de 805 milioane de dolari în loc de 500 de milioane cum anticipase guvernul.[2]
23 mai: Guvernul Ciorbea modifică prin Ordonanță de Urgență Legea administrației publice locale. Noutatea, contestată de opoziție, constă în dreptul minorităților de a folosi și limba maternă în administrația publică locală unde minoritarii totalizează cel puțin 20% din populație.[2]
25-27 mai: Vizita oficială a președintelui UngarieiÁrpád Göncz înRomânia, prima după 25 de ani de când un președinte al Ungariei vizitează România.
26 mai: Parlamentul votează cu 381 voturi pentru și 11 împotrivă noul director alSRI, în persoana deputatuluiPNL,Costin Georgescu.
4 iulie: Nava spațială americanăPathfinder a aterizat peMarte.
8 iulie: Liderii statelor membreNATO au căzut de acord să invitePolonia,Cehia șiUngaria să înceapă negocierile de aderare la Alianța Nord-Atlantică (NATO) în primul val.România șiSlovenia au fost nominalizate drept principali candidați în momentul revizuirii procesului de extindere, în1999.
9 iulie: Pugilistul americanMike Tyson a fost suspendat temporar din meciurile de box, ca pedeapsă pentru faptul că, înainte cu câteva zile, îl mușcase peEvander Holyfield de ureche.
11 iulie: Președintele Statelor Unite,Bill Clinton, a venit într-o vizită scurtă de 8 ore laBucurești, ocazie cu care s-a lansat parteneriatul strategic bilateral româno-american. Clinton a fost al doilea președinte american în exercițiu, dupăRichard Nixon, care a vizitat România. Clinton și Constantinescu au mers în Piața Universității unde au fost întâmpinați de o mulțime impresionantă.
12-19 iulie: PreședinteleEmil Constantinescu, însoțit de o echipă de miniștri și oameni de afaceri, face o vizită înJaponia, unde se întâlnește cu premierul Hashimoto și cu împăratulAkihito. Guvernul japonez a acordat un împrumut de 194 milioane dolari României pentru proiecte de infrastructură, primul împrumut acordat unui stat din Europa de Est. De asemenea s-a acordat un împrumut nerambursabil de 500.000 dolari pentru refacerea Operei din Iași.
7 august: La încheierea misiunii sale la București, negociatorul-șef alFMI declară că macrostabilizarea economică pe care România a realizat-o trebuie susținută de un ritm mai accelerat al reformelor, în primul rând prin privatizarea întreprinderilor industriale mari și mijlocii, mai ales a celor mari consumatoare de energie și care înregistrează pierderi. România va beneficia de eliberarea celei de a doua tranșe (86 milioane dolari) din împrumutul încheiat cu FMI.
7 august: Guvernul Ciorbea dă publicității încă o listă cu 17 societăți comerciale propuse pentru lichidare cu datorii de circa 2.000.000.000.000 ROL (200.000.000 RON); în februarie dăduse publicității o listă cu 222 de societăți nerentabile, iar în iulie o listă cu 154 de societăți.[5]
24 august: PreședinteleFondului Proprietății de Stat (FPS),Sorin Dimitriu, declară că în ultimele opt luni, FPS a privatizat peste 1.100 de societăți comerciale, dintre care 140 mari și mijlocii. Alte 470 de societăți mari și mijlocii se află în diverse stadii de privatizare.[5]
6 septembrie:Guvernul Ciorbea emite mai multe acte normative necesare în procesul de restructurare din sectorul minier, oferind salarii compensatorii. Până la 10 septembrie au fost disponibilizate aproximativ 49.000 de persoane; pentru că numărul celor care cereau disponibilizarea creștea alarmant, peste o lună guvernul a modificat ordonanța, dispunând ca numărul de disponibilizări să fie stabilit de conducerile regiilor autonome sau ale societăților comerciale.[7]
11 septembrie:Mircea Ciumara, ministrul finanțelor, declară în Senat că s-a identificat recent laBanca Agricolă o pierdere de 800.000.000.000 ROL (80.000.000 RON), pe lângă cea de 2.700.000.000.000 ROL (270.000.000 RON), deja cunoscută.[7] Conform luiAdrian Vasilescu, director al Direcției Comunicare din BNR, cauza stării critice a băncii este „excesul de intervenții birocratico-administratve din guvernarea anterioară”. Banca a acordat credite aprobate prin HG, legi și ordonanțe cu garanția statului; ulterior aceste credite n-au fost rambursate.[7]
17 septembrie: Guvernul preia la datoria publică pierderi aleBancorex în valoare de 5.000.000.000.000 ROL (500.000.000 RON). Acestea au rezultat din importurile energetice făcute în 1996 de bancă, din rezervele sale valutare, pentru Compania Română de Petrol și Renel.[7]
24 septembrie: Conferință de presă a președinteleEmil Constantinescu care afirmă „În șapte ani avuția națională a fost jefuită și o parte importantă din economie – distrusă. (...) Mulți dintre cei care ne-au condus au fost orbiți de dorința câștigului rapid sau au acceptat această situație. Astăzi plătim cu toții prețul enorm al acestei orbiri”.[8] A doua zi, fostul premierNicolae Văcăroiu răspunde că de corupție se face vinovată actuala putere.[8]
8 octombrie: La București încep mitingurile de protest ale revoluționarilor, ca urmare a intenției guvernului Ciorbea de a restrânge privilegiile oferite de Lege doar la urmașii decedaților și la răniții în Revoluția din decembrie 1989. De asemenea, guvernul voia și eliminarea dobândirii nejustificate a certificatelor de revoluționar. 88 de revoluționari intră în greva foamei în Piața Revoluției.Dan Iosif împreună cu alți revoluționari se leagă cu lanțuri de gardul clădirii Senatului.[9]
30 octombrie: Prim-ministrulVictor Ciorbea promite revoluționarilor aflați în greva foamei sau în fața Senatului să retragă din Parlament proiectul de modificare a legii până când o comisie va termina de analizat fiecare dosar de revoluționar pentru a elimina cazurile de impostură.[9]
1 noiembrie:Ion Caramitru, ministrul Culturii, și-a înaintat demisia, motivând că nu poate fi de acord cu modul în care s-a cedat presiunii prin care revoluționarii conduși deDan Iosif au încercat să-și mențină privilegii nemeritate. La propunerea prim-ministrului Caramitru a acceptat să rămână în funcție până la sfârșitul anului 1997.[10] În ianuarie 1997, după întrevederi cu premierul, Ion Caramitru acceptă să rămână în funcție, renunțând la demisie.
22 decembrie: După ceAdrian Severin afirmase cu câteva luni în urmă că la conducerea unor publicații și partide românești se află persoane în slujba unor servicii secrete străine, CSAT dă un comunicat pe baza rapoartelor SRI și SIE conform căruia „nu s-au găsit elemente de natură să susțină” afirmația acestuia.[10]
29 decembrie: La cererea premierului Victor Ciorbea,Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, își anunță demisia din funcție. Băsescu criticase în mass-media nesiguranța guvernului în aplicarea reformelor, ritmul lent al acestora și al adoptării legilor necesare reformelor, întârzierea privatizării și chiar proasta organizare a ședințelor de guvern.[11]
30 decembrie: GeneraliiVictor Atanasie Stănculescu șiMihai Chițac sunt inculpați ca principali responsabili pentru organizarea represaliilor armatei a manifestațiilor anticomuniste de la Timișoara din decembrie 1989. Doi ani mai târziu vor fi condamnați la 15 ani de închisoare.
10 august:Kylie Jenner (Kylie Kristen Jenner), personalitate de televiziune, fotomodel, antreprenoare, personalitate social media și femeie de afaceri americană
16 august:Greyson Chance (Greyson Michael Chance), cântăreț american de muzică pop rock și pianist
.jpg)
.png)
_01.jpg)
