regiuni componente ale statelor suverane și independente care se bucură deautonomie legislativă (de exempluAlsacia,Catalonia) sau locală (de exempluGăgăuzia).
Kosovo, regiune autonomă aSerbiei, condusă de un guvern propriu, recunoscută drept independentă de unele (50 de) state.
Taiwan, provincie aChinei condusă sub numeleRepublica China de guvernul care a pierdutrăzboiul civil soldat cu proclamarea în1949 aRepublicii Populare Chineze. Deși majoritatea statelor lumii recunosc guvernul R. P. Chineze drept guvern al Chinei, unele (23 de) state recunosc guvernul R. China.
Sahara de Vest, teritoriu controlat deMaroc, dar recunoscut ca independent de unele (49 de) state.
Statele lumii, cu foarte puține excepții, se recunosc între ele drept state suverane și independente și întreținrelații diplomatice. Printre excepțiile notorii se numără:
Are în componența sa 23 districte (Acklins, Insulele Berry,Bimini, Black Point,Insula Cat, Central Abaco, Central Andros, Central Eleuthera,Freeport, Insulele Crooked, East Grand Bahama, Exuma, Grand Cay, Green Turtle Cay, Insula Harbour, Hope Town, Inagua, Insula Long, Mangrove Cay, Mayaguana, Insula lui Moore, North Abaco, North Andros, North Eleuthera, Insula Ragged, Rum Cay, Insula San Salvador, South Abaco, South Andros, South Eleuthera, Spanish Wells, West Grand Bahama).
Este divizat în 6 districte (Districtul Belize, Districtul Cayo, Districtul Corozal, Districtul Orange Walk, Districtul Stann Creek, Districtul Toledo).
Statul este împărțit 7 state (Statul Chin,Statul Kachin, Statul Kayah, Statul Kayin, Statul Mon, Statul Rakhine, Statul Shan), 7 regiuni (Regiunea Ayeyarwady, Regiunea Bago, Regiunea Magway, Regiunea Mandalay, Regiunea Sagaing, Regiunea Tanintharyi, Regiunea Yangon), 5 zone cu administrare proprie (Danu, Kokang, Naga, Pa Laung, Pa'O), o diviziune cu auto determinare (Wa), și un teritoriu unit ( Teritoriul Unit Naypyidaw) numite diviziuni.
Republica este divizată în 22 municipalități: (MunicipalitateaRibeira Grande, MunicipalitateaPaúl, MunicipalitateaPorto Novo, Municipalitatea São Vicente, MunicipalitateaRibeira Brava, Municipalitatea Tarrafal de São Nicolau, Municipalitatea Sal, Municipalitatea Boa Vista, Municipalitatea Maio, Municipalitatea Praia, Municipalitatea São Domingos, Municipalitatea Santa Catarina, Municipalitatea São Salvador do Mundo, Municipalitatea Santa Cruz, Municipalitatea São Lourenço dos Órgãos, Municipalitatea Ribeira Grande de Santiago, Municipalitatea São Miguel, Municipalitatea Tarrafal, Municipalitatea São Filipe, Municipalitatea Santa Catarina do Fogo, Municipalitatea Mosteiros, Municipalitatea Brava).
R.P. Chineză nu este recunoscută de către 21 de state, membre ale ONU și de cătreVatican care recunoscTaiwanul (Republica China).R.P. Chineză revendică, dar deține controlul asupra statului de facto independentTaiwan - Republica China.
Republica Democrată Congo este formată din 11 provincii: (Bandundu, Bas-Congo,Équateur, Kasai-Occidental, Kasai-Oriental, Katanga,Kinshasa,Maniema,Nord-Kivu, Orientale,Sud-Kivu)
Este formată din 9 regiuni: (Provincia Chagang, Provincia Hamgyong de Nord, Provincia Hamgyong de Sud, Provincia Hwanghae de Nord, Provincia Hwanghae de Sud, Provincia Kangwon, Provincia Pyongan de Nord, Provincia Pyongan de Sud, Provincia Ryanggang)
Este formată din 9 provincii: (Provincia Chungcheong de Nord, Provincia Chungcheong de Sud, Provincia Gangwon, ProvinciaGyeonggi-do, ProvinciaGyeongsangbuk-do, Provincia Gyeongsang de Sud, Provincia Jeolla de Nord, Provincia Jeolla de Sud).
Coreea de Sud conține o regiune autonomă,Jeju-do.Coreea de Sud nu este recunoscută de către un singur membru ONU, Coreea de Nord. Revendicată de cătreCoreea de Nord.RevendicăCoreea de Nord
Republica este împărțită în 7 provincii: ( Provincia Alajuela, Provincia Cartago, Provincia Guanacaste,Provincia Heredia, Provincia Limón, Provincia Puntarenas, Provincia San José)
Israel nu este recunoscut ca stat de către 32 de membri ONU (în special cele mai multe state arabe) și deRADS.
Israel exercită controlul asupra teritoriului revendicat deStatul Palestina16, menținând diferite niveluri de control asupra teritoriului Cisiordaniei, și, deși în urma dezangajarii unilaterale, nu mai are o prezență civilă sau militară permanentă în Fâșia Gaza, este încă considerat de unele state și organizații internaționale putere de ocupație în conformitate cu dreptul internațional.
Din cauza disputei numelui Macedonia, țara este menționată de către ONU și un număr de state și organizații internaționale ca "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei".
Maroc pretinde suveranitatea asupra Sahara Occidentală și controlează cea mai mare parte din ea, care este contestată de către statul de factoRepublica Arabă Democrată Saharawi19.
Monarhul și miniștrii săi formează Guvernul Regatului, precum și guvernul țării constitutive Țările de Jos. După dizolvarea Antilelor Neerlandeze în 2010, Curaçao și Sint Maarten au devenit țări constituente, care, alături de Aruba, se bucură de o autonomie considerabilă. Celelalte trei insule (Bonaire,Saba,Sint Eustatius) au devenit municipalități speciale ale Țărilor de Jos.
Pakistanul este o federație de 4 provincii, un teritoriu al capitalei, zone administrate de guvernul central numite regiuni tribale și 2 teritorii autonome disputate.
Contestă suveranitatea indiană asupra regiuniiKashmir. Deși nu pretinde în mod explicit nici o parte din această regiune, Pakistan exercită controlul asupra unor zone, administrate separat. Acestea sunt:
Azad Cașmir de jure stat independent cu propriile organe legislative, executive și juduciare, de facto republică autonomă în cadrul Pakistanului
Gilgit-Baltistan teritoriu autonom neintegrat sub control pakistanez
Rusia este oficial o federație formată din 85 de subiecți federali (22 republici, 46 regiuni, 9 ținuturi, 4 districte autonome, 3 orașe federale, și 1 regiune autonomă).Mai mulți dintre subiecții federali sunt republici etnice.
Coaliția Națională siriană, care este recunoscută ca reprezentant legitim al poporului sirian formată din 20 de membri ONU,a stabilit un guvern interimar care să guverneze teritoriul controlat de rebeli în timpulrăzboiului civil sirian.
Are în componența sa 10 provincii și capitala: ( Provincia Central, Provincia Choiseul, Provincia Guadalcanal, Provincia Isabel, Provincia Makira-Ulawa, Provincia Malaiita, Provincia Rennell și Bellona, Provincia Temotu, Provincia Western).
În prezent, controlul asupra teritoriului Somaliei este împărțit între cu Guvernul Federal din Somalia (FGS) oficial care controlează doar o parte a țării, Puntland și Galmudug, care s-au autodeclarat ca regiuni autonome ale Somaliei (nerecunoscute de guvernal federal), șiSomaliland, care a format un stat facto nerecunoscut.
Insulele Bajo Nuevo Bank și Banco Serranilla, subiect al unei dispute teritoriale între mai multe state, au fost atribuite de Curtea Internațională de Justiție Columbiei.Statele Unite ale Americii ocupă în urma unui contract de închiriereBaza Navală Guantanamo Bay
Trei state suverane au devenit state asociate ale Statelor Unite ale Americii în cadrul Programului Compact al Asociației Libere:
Statul este format din 8 provincii și 2 orașe cu statut de provincie:
Note
1: Unele state suverane conțin entități autonome care fac parte din teritoriul acestora. Mai multe informații pot fi găsite într-olistă de entități autonome.
2: Unele state suverane au o structură mai mult sau mai puținfederală. Mai multe informații pot fi găsite înlista de federații.
3: Cunoscută și sub numele deDahomey (fostul nume oficial)
4: Nume oficial prescurtat recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite Myanmar
5: Cunoscută și sub numele deVolta Superioară (fostul nume oficial)
6: Nume oficial recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite Cabo Verde
7: Cunoscut și sub numele de PRC
8: Nume oficial recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite Côte d'Ivoire
9: Cunoscut și sub numele de DR Congo, DROC, RDC, Congo, Congo-Kinshasa și Zair (ultimele 2, foste nume oficiale)
10: Cunoscut și sub numele de Congo Republic și Congo-Brazzaville (fost nume oficial)
11: Cunoscută și sub numele de Coreea Phenian și PDRK
12: Cunoscută și sub numele de Coreea Seul și ROK
13: Unele state suverane dețin teritorii dependente care în general nu fac parte din teritoriul respectivului stat. Mai multe informații pot fi găsite într-olistă de teritorii dependente.
14: Cunoscută și sub numele de Gruzia
15: Cunoscută și sub numele de Guineea Conakry
16: Palestina: "Statul palestinian" a fost proclamat în 1988 în exil laAlger și este recunoscut de unele state arabe și musulmane.Autoritatea Națională Palestiniană, enttitate statalâ autonomă care se exercită de iure pe majoritatea teritoriuluiCisiordaniei și înFâșia Gaza constituiă În urma acordurilor de laOslo dintreOrganizația de Eliberarea Palestinei șiIsrael, care s-au recunoscut reciproc, s-a transformat, la 29 noiembrie 2012, în urma unui vot al Adunării Generale a ONU, din "entitatea" palestiniană în "stat observator nemembru al ONU". S-a autodenumit din 6 ianuarie 2013 Statul Palestina, acțiune nerecunoscută de Israel. A nu se confunda cu Statul Palestina proclamat de Organizația de Eliberare a Palestinei, practic inoperant.
18: Cunoscută și sub numele de Republica Malgașă (fostul nume oficial)
19: Sahara Occidentală: la27 februarie1976,Frontul Polisario a proclamatRepublica Arabă Democratică Sahariană; conducerea ei se află în exil înAlgeria vecină; a fost recunoscută inițial de circa 80 state, în prezent numai de 45, în 12 din ele ea având ambasade.
20: Cunoscută și sub numele de Marea Britanie
21: Cunoscută și sub numele de Samoa de Vest (fostul nume oficial)
22: Kosovo (Kosova - Kosovo și Metohia / Косово и Метохија), o provincie autonomă sârbă, se află subadministrație ONU. Parlamentul din Priština a proclamat unilateral independența de stat sub numele deRepublica Kosova la17 februarie2008, fapt care este recunoscut de 51 de state.
23: Cunoscut și sub numele deCeylon (fostul nume oficial).
24: Nume oficial recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite Timor-Leste.
Claudiu Giurcăneanu. Statele pe harta lumii. Editura Politică, București, 1983, 536 pag
Ioan Hârjoabă, Eugen Rusu. Geografia continentelor : Africa. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, 179 pag.
Nicolae Caloianu, Virgil Gărbacea, Ion Marin, Ion Rădulescu. Geografia continentelor : Asia, Australia, Oceania, Antarctica. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, 436 pag.
Nicolae Caloianu, Virgil Gărbacea, Ioan Hârjoabă, Silvia Iancu, Ion Marin. Geografia continentelor: Europa, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982, 312 pag.
Petre V. Coteț. Europa și Asia. Geografie și fizică. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, 332 pag.
Marius Lungu. Statele lumii : antologie. Editura Steaua Nordului, Constanța, 2006
736 p.
I. Andrei, A. Erikos, S. Teslaru. Statele lumii de la A la Z. Editura Tess-M, Constanța, 1998, 672 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Nicolae Șteflea. Statele lumii de la A la Z–mică enciclopedie. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975, 468 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Nicolae Șteflea. Statele lumii. Editura Științifică și Enciclopedică, Bucuresti, 1985, 814 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Caterina Radu. Enciclopedia Europei. Editura Meronia, București, 2005, 384 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae. Enciclopedia statelor lumii. Ediția a IX-a. Editura Meronia, București, 2003, 647 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae. Enciclopedia statelor lumii. Ediția a XIII-a. Editura Meronia, București, 2014, 782 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintilă-Rădulescu. Enciclopedia Americilor. Editura Meronia, București, 2009, 400 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae. Statele Uniunii Europene. Editura Meronia, București, 2007, 302 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Caterina Radu. Enciclopedia Europei. Editura Meronia, București, 2005, 384 pag.
Ion Nicolae, Horia C. Matei, Silviu Neguț, Caterina Radu. Enciclopedia Australiei și Oceaniei, Editura Meronia, București, 2002, 184 pag.
Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintilă-Rădulescu. Enciclopedia Africii. Editura Meronia, București, 2002, 268 pag.
Silviu Neguț, Horia C. Matei, Ion Nicolae, Caterina Radu. Enciclopedia Asiei. Editura Meronia, București, 1999, 352 pag.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 1 – Europa de Nord și de Vest. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 2 – Europa Centrala și de Est. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 3 – Europa de Sud-Est și Europa de Sud-Vest. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 4 – Asia de Sud, Est și Sud-Est. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 5 – Asia Centrala și Orientul Mijlociu. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 6 – America de Sud și Nord. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 7 – America Centrala și Indiile de Vest. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 8 – Africa de Nord și Vest. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 9 – Africa Centrala și de Sud. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marea enciclopedie a Lumii. Volumul 10 – Australia, Oceania, Antarctica. Editura Litera, Ziarul Financiarul, București, 2009.
Marin Ion. Asia, partea I, Geografie fizică, privire de ansamblu, Editura Universității București, 1971, 120 pag.
Marin Ion. Asia – Geografie fizică regională, partea a II- a, Asia Mijlocie, Tipograf. Universității București, 1975, 155 pag.
Marin Ion. Australia și Oceania, partea I, Geografie fizică, Editura Universității București, 1977
Marin Ion. Geografia Continentelor Asia, Australia, Oceania, Antarctica, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, 436 p.
Marin Ion. Geografia Continentelor. Europa, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982, 312 p.
Marin Ion. Geografia continentelor. America de Nord, Partea I, Editura Universității București, 1989
Marin Ion. Geografia continentelor – Europa și Asia, Universitatea Dimitrie Cantemir, Sibiu, 1992
Marin Ion. Geografia lumii. Editura Universității din București, 1993, 300 pag.
Marin Ion. Continentele. Geografia regională. Editura Universității din București, 1995, 435 pag.
Marin Ion. Asia. Geografia țărilor, ed. a II-a, Editura Universității din București, 1996, 250 p.
Marin Ion. Geografie regională. Europa, Asia, Editura Universității Spiru Haret, București, 1999, 200 p.
Marin I., Ielenicz M., Marin M., Tișcovschi A. Enciclopedia geografică a Europei, Editura Corint, 2002, 540 pag.
Marin I., Marin M. America de Nord. Geografie fizică, umană și economică, Edit. Universității din București, 2002, 350 pag.
Marin I., Marin M. Europa. Geografie regională, Edit. Universitară, 2003, 400 pag.
Marin I., Marin M., Manea Gabriela, Popa V., Irimia R., Tișcovschi A. America de Sud. Geografie regională, Editura Universitară, 2004, 230 pag.
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.png)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
