- Acest articol dezvoltă secțiuneaOpera a articolului principalNicolae Grigorescu.
Portretul marelui ban Năsturel Herescu este o pictură realizată deartistul românNicolae Grigorescu în lunamai a anului1870 la comandaEforiei Spitalelor Civile dinRomânia. Există mențiuni documentare care au afirmat că lucrarea ar fi fost executată după ofrescă pictată într-o ctitorie bisericească neprecizată a familiei Herescu care ar fi dispărut o dată cu trecerea timpului. Fără niciun dubiu, personajul portretizat este un boier din epoca fanariotă aȚării Românești, un aprig colecționar depetice de moșie, dar un om care a devenit plin de rafinament prin confortul existenței privilegiate în care a huzurit fără nicio urmă de îndoială.George Oprescu a considerat lucrarea ca untip foarte bine studiat printr-o pătrundere psihologică ce l-ar fi satisfăcut chiar și peBogdan Petriceicu Hasdeu. Tabloul a fost expus câteva săptămâni de zile în magazinul de instrumente muzicale al lui Alexius Gebauer și începând din data de 15 iunie 1870, a făcut parte din exponatele Expoziției artiștilor în viață (Salonul oficial). La acest eveniment artistic au fost prezențiTheodor Aman,Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu care a prezentat douăzeci și șase de lucrări. La finele expoziției,Portretul marelui ban Năsturel Herescu a primit Medalia I-a, în timp ce Theodor Aman a fost premiat cu Medalia a II-a. Pentru prima oară în România, s-a declanșat în presă și în mediul artistic bucureștean o polemică importantă în jurul unei opere de artă, mai ales că aceasta a fost vedeta Salonului oficial și pentru prima oară Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu au fost depășiți de un alt artist. Majoritatea criticilor de artă au avut considerații pozitive, liderul detractorilor lui Grigorescu fiindIacob Negruzzi, cel care era în acel an redactor laConvorbiri literare, exponentaJunimii. Portretul lui Năsturel Herescu l-a consacrat pe Grigorescu și i-a adus o recunoaștere unanimă. Eforia Spitalelor Civile a fost satisfăcută de tabloul comandat și ca urmare a succesului a solicitat artistului încă două portrete: cele ale luiGrigore I Ghica șiGrigore al IV-lea Ghica. Portretele celor doi Ghica au fost făcute pe baza unor reconstituiri istorice după izvoare iconografice: o gravură a lui Bloemen pentru Grigore I Ghica și un tablou de familie pentru Ghica al IV-lea. | 
.jpg)
.jpg)
