Bacteriile suntmicroorganismeprocariote și alcătuiescdomeniulBacteria (sinonimEubacteria). Prezintă de cele mai multe ori o lungime de câțivamicrometri, dar sunt foarte diverse din punct de vedere morfologic, regăsindu-se sub formăsferică,alungită sau spiralată (elicoidală). Bacteriile au fost printre primele forme de viață care au apărut pePământ și sunt prezente în majoritateahabitatelor existente. Se regăsesc însol,apă,izvoare termale,deșeuri radioactive, chiar și la adâncimi mari din scoarța terestră. Bacteriile trăiesc în relații desimbioză sau sunt uneoriparaziți ai plantelor și animalelor. Majoritatea acestora nu au fost caracterizate, iar aproximativ doar jumătate dintreîncrengăturile bacteriene cuprind specii care pot ficrescute în laborator. Știința care se ocupă cu studiul bacteriilor se numeștebacteriologie și este o ramură amicrobiologiei. Într-un gram desol se regăsesc aproximativ 40 milioane de celule bacteriene, iar într-un mililitru deapă dulce se regăsesc aproximativ 1 milion de celule bacteriene. Un calcul ar indica faptul că pe Pământ există circa 5×1030 bacterii, așadar acestea alcătuiesc o biomasă cu mult mai mare decât cea corespunzătoare plantelor și animalelor la un loc. Bacteriile sunt organisme vitale în multe cicluri ecologice, având rolul de circulare al nutrienților, precum este cazulfixării azotului din atmosfera terestră. Un alt exemplu este descompunereacadavrelor, bacteriile fiind responsabile de etapele deputrefacție ale acestui proces. În ecosistemele care au ca habitat izvoarele hidrotermale sau izvoarele reci, bacteriileextremofile joacă un rol esențial în aducerea aportului denutrienți necesari pentru viață, prin transformarea unor compuși precumhidrogenul sulfurat șimetanul înenergie. În octombrie 2012, datele adunate de către cercetători au sugerat faptul că bacteriile prosperă înGroapa Marianelor, care este cel mai adânc punct de pe suprafața Pământului, fiind aflat la o adâncime de 11 kilometri. Alți cercetători au dedus prin studii similare faptul că bacteriile se dezvoltă chiar și în interiorul rocilor la o adâncime de 580 de metri sub fundul oceanic cu o adâncime de 2,6 kilometri, din apropierea coastei nord-vestice a Statelor Unite. Conform unuia dintre savanți, „Microbii pot fi întâlniți oriunde – sunt organisme extrem de adaptabile la orice condiții, și pot supraviețui oriunde se află.” Nu de mult a fost demontat mitul conform căruia numărul de celule bacteriene din corpul uman îl depășește pe al celulelor umane în raport de 10:1. Aproximativ 39 debilioane (39·1012 sau 3,9·1013) de celule bacteriene se află în microflora normală a unei persoane de referință de gen masculin, ce cântărește 70 kg și are o înălțime de 170 cm, numărul total de celule umane fiind de 30 de bilioane (30·1012). Așadar, deși numărul de bacterii este mai mare, acesta este doar cu 30% mai mare, nu cu 900%. Cel mai mare număr de bacterii se regăsește înflora intestinală și de asemenea un mare procent este reprezentat și de microflorapielii. Vasta majoritate de specii bacteriene care trăiesc în corpul uman sunt considerate ca fiind inofensive, datorită mecanismelor de apărare specifice organismului, precum estesistemul imunitar. Există și bacterii care sunt chiarbenefice, în special cele ce aparțin florei intestinale. În ciuda acestui fapt, unele specii suntpatogene și, odată pătrunse în organism, produc diverseboli infecțioase, printre care se numărăholera,sifilisul,antraxul,lepra șiciuma bubonică. Cele mai comune patologii infecțioase bacteriene fatale sunt infecțiile respiratorii,tuberculoza fiind cauza de deces a aproximativ 2 milioane de persoane în fiecare an, cu precădere înAfrica Subsahariană. Înțările dezvoltate,antibioticele sunt utilizate în tratamentul infecțiilor bacteriene, dar au aplicații și în domeniul agriculturii, ceea ce a dus la apariția unei probleme serioase, și anume fenomenul derezistență la antibiotice. Bacteriile sunt extrem de folositoare înindustrie, înepurarea apelor, în obținerea deproduse lactate fermentate (precumbrânza șiiaurtul), în recuperareaaurului,paladiului,cuprului și a altor metale în industria minieră, înbiotehnologie și în procesul de fabricație al unor antibiotice și al altorcompuși chimici. Deși erau considerate ca făcând parte din regnulPlantae, alcătuind clasaSchizomycetes, în prezent se consideră că bacteriile sunt organismeprocariote. Spre deosebire de celuleleeucariote, care sunt specifice organismelor vegetale și animale, bacteriile nu prezintănucleu celular și rareori prezintăorganite celulare delimitate de membrană. Chiar dacă în mod tradițional se considera că termenul debacterie făcea referire la toate procariotele, a fost dezvoltată o nouăclasificare științifică, după descoperirea înanii 1990 a faptului că procariotele reunesc două grupuri distincte de organisme care auevoluat de la un strămoș comun. Cele douădomenii au primit denumirile deBacteria șiArchaea. |
.jpg)
.jpg)
