Cucerirea de către unguri aBazinului Panonic, numită șicucerirea maghiară saudescălecatul maghiar (înlimba maghiară:honfoglalás) este un termen generic care se referă la o serie de evenimente istorice care s-a încheiat cu așezareaungurilor înEuropa Centrală la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X-lea. Există mai multe teorii care explică „descălecatul” nomazilor maghiari. Prima teorie susține că maghiarii au plănuit o operațiune militară de cucerire, bazându-se pe informațiile pe care le-ar fi obținut în raidurile anterioare, având ca scop precis cucerirea unui teritoriu care să devină o nouă patrie. Acest punct de vedere (susținut printre alții de Kornél Bakay și Viktor Padányi) acceptă versiunea lui Anonymus și a cronicilor maghiare care i-au urmat. Un alt punct de vedere diferit este cel care susține că atacurile conjugate ale pecenegilor și bulgarilor i-au forțat pe unguri să traverseze Carpații. Gyula Kristó, Sándor L. Tóth și alții își bazează teoria pe mențiunile din Annales Fuldenses, relatările luiRegino din Prüm și ale împăratului Constantin al VII-lea, care pun migrația târzie a ungurilor din stepele pontice pe seama conflictului cu alianța bulgaro-pecenegă. O a treia teorie consideră că ungurii au luat în considerație pentru o lungă perioadă de timp mutarea spre vest, în regiunile apărate de bariera naturală a Carpaților, iar decizia lor a fost accelerată de atacul bulgaro-peceneg. András Róna-Tas afirmă că aceasta este o teorie viabilă datorită faptului că, în ciuda unei serii de evenimente potrivnice, ungurii au reușit să reziste atacurilor pecenegilor, ceea ce ar dovedi că erau pregătiți să se mute în Panonia. Ungurii și-au întărit controlul asupraBazinului Panonic după înfrângereaarmatei bavareze înbătălia de la Pressburg de pe 4 iulie 907. Între 899 și 955, ungurii au lansato serie de invazii înEuropa Apuseană și între 917 și 971 înImperiul Bizantin. Până în cele din urmă, maghiarii au adoptat un stil de viață sedentar, au fondatun regat și au adoptatcreștinismul în jurul anului 1000. |