Latin ta un idioma morto. E tabata e idioma mas uza den eImperio Romano y ta e idioma ceremonial den e Misa Catolico Romano.E cantidad di hendenan cu ta papia e idioma ta escaso, pero rond di mundo tin hendenan cu ta studia e idioma ainda.Latin ta elenga materno di turidioma Romano y ta eidioma oficial naVaticano.
Nan ta uza Latin tambe ora di describi un specie nobo, por ehempel, un tipo di mata of bestia. Pa e rason aki, mata y bestia ta wordo normalmente indentifica, den scritura cientifico, door di duna un nomber Latin of nomber moderno acerca. E termino Latin tin e nificacion precies y un definicion corespondente. Hopi palabra cientifico ta Latin of ta deriva di algun palabra Latin.
Tawatin dos tipo di Latin,Latin Clasico yLatin Vulgar. Latin Clasico tawata e variedad literatario standaard uza pa e Romanonan y hende di Misa Catolico Romano y siña pa masha hopi studiante rond mundo. Latin Vulgar tawata net pa robes, e tawata e variedad papia mas comun uza pa e Romanonan.
Latin tawata e lenga mas importante naEuropa den Edad Medio. Nan tawata duna les na scol Europeo y tur universidad tawata uza Latin como idioma di instruccion. Latin a cunsa perde su balor denReformacion Protestant, ma toch ainda nan tawata uz'e door autor di ciencia di buki y encyclopedia. Te rond di aña 1900 hopi universidad a acepta tesis por escrito na Latin.
Tin idioma cu nos ta papia awendia a bin di e lenga Latin. Esakinan nos ta yamaidioma Romance. E cinco lenga principal Roman taFrances, Italiano, Rumano,Portugues ySpaño. Otro lenga Indo Europeo ta relaciona cu Latin. E idioma Romano t'asina cerca di otro cu ta posibel pa compronde otro na un cierto nivel. Por ehempel, e papiadonan di Portugues por compronde Spaño. Por bisa cu idioma Romance ta un dialecto moderno di Latin.
Ora di skirbi nan tawata uza plachi di wax. Nan tawatin poco espacio, anto nan tawata skirbi palabra pega (no tawatin espacio bashi entre e palabranan). Tin biaha nan tawata uzapapyrus, pero e tawata masha caro. Signo di lesa y letter chikito ta invencion moderno.
E siguiente ta e introduccion di eMetamorfosis diOvid; ta describi tempo diSiglo di Oro.
Scritura bieu | Scritura moderno |
AVREAPRIMASATAESTAETASQVAEVINDICENVLLO SPONTESVASINELEGEFIDEMRECTVMQVECOLEBAT POENAMETVSQVEABERANTNECVERBAMINANTIAFIXO AERELEGEBANTVRNECSVPPLEXTVRBATIMEBAT IVDICISORASVISEDERANTSINEVINDICETVTI NONDVMCAESASVISPEREGRINVMVTVISERETORBEM MONTIBVSINLIQVIDASPINVSDESCENDERATVNDAS NVLLAQVEMORTALESPRAETERSVALITORANORANT NONDVMPRAECIPITESCINGEBANTOPPIDAFOSSAE NONTVBADIRECTINONAERISCORNVAFLEXI NONGALEAENONENSISERANTSINEMILITISVSV MOLLIASECVRAEPERAGEBANTOTIAGENTES | Aurea prima sata est aetas, quae vindice nullo, sponte sua, sine lege fidem rectumque colebat. poena metusque aberant nec verba minantia fixo aere legebantur, nec supplex turba timebat iudicis ora sui, sed erant sine vindice tuti. nondum caesa suis, peregrinum ut viseret orbem, montibus in liquidas pinus descenderat undas, nullaque mortales praeter sua litora norant. nondum praecipites cingebant oppida fossae, non tuba directi, non aeris cornua flexi, non galeae, non ensis erant: sine militis usu mollia securae peragebant otia gentes. |
Traduccion na Papiamento
"Esaki tawata tempo diSiglo di Oro cu sin coaccion, sin ley, di manera spontaneo nutri di e bon y di e berdad. No tawatin miedo of castigo: no tawatin palabra malo pa lesa, corehi y brons, sin temor di multitud di splicante dilanti e hues, nan tawata biba cu siguridad, sin proteccion. Niun palo di Pinus a cay ne sero cu a cab'i yega e biento cu ta supla pa biaha pa otro tera: e ser humano tawata conoce solamente su mesun cantonan. No tawatin buraco diep rond di ciudad, sin trompet di guera, sin cacho di spiral, sin esapada y helm. Sin e uzo di e ehercitonan, e hende ta pasa su bida na paz y seguridad suave".