Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Jump to content
Wikipedia
Buska

Koffie

Di Wikipedia, e ensiklopedia liber
 E articulo aki ta uzaortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo diPapiamento.
Koffie
Copi koffie
Informacion basico
TipoNormalmente bebida cayente, tambe frieu
OrigenEtiopia
Yemen
Introducisiglo 15
Ingrediente 
principal
Propiedad
SirbiCayente y frieu
SaborMarga
Color
Metodo di
preparacion
Brouw
Imagennan ribaWikimedia CommonsWikimedia Commons
[Edita Wikidata] · [Manual]


Koffie ta un bebida cayente o friu prepara a base di awa ybonchi di koffie seca y tota. E bonchi di koffie ta cosecha for digenero di mata yamaCoffea. E especie mas cultiva taCoffea arabica (arabica) yC. canephora (robusta). Koffie ta conteni e stimulantecafeina.[1][2]Coffea ta crece den varios pais den zonatropico.

Mapa di areanan di cultivacion di koffie:
m Coffea canephora andCoffea arabica
a Coffea arabica

Etimologia

[editá |editá fuente]

Segun regla stipulaOrtografia di Papiamento- version 2009 ta bisa cu e palabra aki ta procedente diHulandes y ta skirbi segun origen. Antes tabata skirbicofi na Papiamento. Papiamento taetimologico, ta tuma palabra.

Sirbi

[editá |editá fuente]
  • Black coffee ta koffie sin lechi den dje.
  • White coffee ta koffie cu lechi den dje.
  • Café au lait ta koffie traha cu hopi lechi cayente. E ta mas soet/dushi.
  • Espresso ta un koffie masha fuerte mes. Nan ta yam'e mas "short black".
  • Cappuccino taespresso ta cufrothed milk. Un bon cappuccino ta trah'e mas fuerte. Ora efrothy milk ta basha poco poco, rib'e top ta blanco y tin un ring di koffie scur rond di rand. Cappuccino tin biaha tini cocoa sprinkle riba dje.
  • Flat white ta traha net manera cappuccino, pero cu un laag do foam masha fini mes. Si ta hacie cu cautelo, por haci diseño di curason, blachi di mata of pluma.
  • Café latte ta espresso cu lechi cayente.
  • Café americano ta espresso cu hopi awa cayente. Ta mas suave cu espresso y ta smaak diferente.
  • Irish coffee ta koffie cu whiskey and with cream riba dje.
  • Iced coffee ta espresso basha den un glas largo cu ijs plecha, lechi friu and ijs cream.
  • Vietnamese style coffee (Cafe Sua Da) ta koffie filtra basha cu ijs den dje y cu lechi condens.
  • Baby-cino ta un espresso cup chikito yena cufrothed milk, sprinkle cu cocoa y sirbi cu un cuchara. E no tin koffie den baby-cino. E ta traha pa haci e babynan feliz mientras e mama ta bebe koffie.
Fuente, nota i/òf referensia
  1. (nl)Cafeïne. Voedingscentrum.nl. Konsultá dia27 yanüari 2024.
  2. (nl)Bestaat cafeïneverslaving of koffieverslaving?. Jellinek.nl. Konsultá dia27 yanüari 2024.
For di "https://pap.wikipedia.org/w/index.php?title=Koffie&oldid=144207"
Kategoria:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp