Evolucion humano, ta eproceso biologico di cualHomo sapiens (especie dihende moderno) a desaroya for diprimatenan cu ya no ta existi mas. E subcampo dipaleoantropologia ta e estudio cientifico di evolucion di hende humano. Evidencia cientifico ta mustra cu e propiedadnan fisico y comportacion cu tur hende ta comparti a desaroya durante un periodo di aproximadamente 7 miyon aña (Ma).[1]
Un di e prome caracteristicanan humano ta e capacidad pa cana riba dos pia,bipedismo, cual a evoluciona 4 Ma pasa. Otro caracteristicanan significante ta inclui uncelebro compleho y grandi, e capacidad pa traha y uza herment, y e capacidad paidioma a desaroya mas recien. Hopi di e propiedadnan avansa ta inclui expresion simbolico y compleho,arte, y diversion dicultura a surgi principalmente durante e ultimo 100.000 aña.[1]
Primatenan ta descendiente di un antepasado comun,Hominidae cu excepcion digibbons (Hylobates).
Similaridad fisico ygenetico ta mustra cu e especieH. sapiens tin un relacion masha cerca cu un otro especie di primate, e simio. Hende y simionan grandi diAfrica,chimpanse (incluyendobonobo) ygorila ta comparti un antepasado comun cu a biba entre 8 y 6 Ma pasa.[1] Hende (Homo) a evoluciona inicialmente na Africa cu pariente primitivo,hominini.[nota 1][2] E genealogia di hende a separa for di e genealogia di chimpanse alrededor di 7 Ma pasa. Efossielnan di hende humano primitivo cu a biba entre 6 y 2 Ma pasa ta origina completamente for di Africa.[1] Evidencia di fossiel relaciona cuhominini primitivo ta scars, pero e ta provee indicacion relevante tocante con parientenan antiguo a biba. Por ehempel, e carpachi diSahelanthropus tchadensis (seis pa shete miyon aña bieu) a ser haya naChad cual a evoluciona djente canino chikito, mientrasOrrorin tugenensis su hueso di pia (seis miyon aña bieu) a mustra cu nan tabata exhibibipedismo primitivo.[2]
Hende primitivo a migra for di Africa paAsia probablemente entre 2 pa 1,8 Ma pasa. Alabes, nan a drentaEuropa, mas despues, entre 1,5 pa 1 Ma pasa. E especie di hende moderno a pobla e resto di e mundo hopi mas despues. Por ehempel, hende a yega naAustralia probablemente den e ultimo 60.000 aña y naAmerica den e ultimo 30.000 aña n'ey. E cuminsamento diagricultura y e crecemento di e promecivilisacion a tuma luga den e ultimo 12.000 aña.[1]
Tabatin hopi especie similarH. sapiens cu a biba durante e ultimo 2 Ma. Algun di nan a coexisti cu hende moderno na Asia y Europa mas recien cu 40.000 aña pasa.[2]