Kote reo Niuē (e vagahau Niuē) te reo māori oNiuē. E waru mano ngā kaikōrero māori. He reoPoronīhia te reo Niuē.
Kīanga| Fakaalofa lahi atu | Kia ora |
| Malolō nākai a koe? | Kei te pēhea koe? |
| Malolō a au. | Kei te pai ahau. |
| Ē | Āe |
| Nākai | Kāo |
| Fakamolemole | Tēnā koa |
| Fakaaue | Ngā mihi |
| Koe kia | Ka kite anō. |
16 ngā reta o te arapū Niuē. Ka whakaaturia ngā reta me ngā oro kiTe Arapū Oromotu Tāwāhi.
Arapū| Reta | A | E | I | O | U | F | G | H | K | L | M | N | P | T | V | S |
|---|
| Oro | /a/ | /e/ | /i/ | /o/ | /u/ | /f/ | /ŋ/ | /h/ | /k/ | /l/ | /m/ | /n/ | /p/ | /t/ | /v/ | /s/ |
|---|
Ka tuhia ngā oropuare roa ki ngā tohutō.
Orokati | Ngutu | Niho | Takamuri | Korokoro |
|---|
| Whakamutu | p | t | k | |
|---|
| Iho | m | n | ŋ | |
|---|
| Tiotio | f v | s | | h |
|---|
| Tata | | l | | |
|---|
- Ka whakahuatia te /t/ hei [s] i mua i ngā oropuare takamua. Engari, ka tuhia tonutia te <t>.
Oropuare | Takamua | Takamuri |
|---|
| Tata | i iː | u uː |
|---|
| Waenga | e eː | o oː |
|---|
| Tuwhera | a aː |
|---|
Tūkapi | Takitahi | Takirua | Takitini |
|---|
| Kiritūnei | Kauawhi | | taua | tautolu |
|---|
| Kaupare | au | maua | mautolu |
|---|
| Kiritūnā | koe | mua | mutolu |
|---|
| Kiritūrā | ia | laua | lautolu |
|---|
| Hokinga | (ai) |
|---|
Tūkapi riro | Whānui | Whaioranga |
|---|
| Whānui | ha | ma |
|---|
| Kiritūnei takitahi | haaku | maaku |
|---|
| Kiritūnā takitahi | haau | maau |
|---|
| Kiritūrā takitahi | haana | maana |
|---|
- I te nui o te wā, ka kīia ki muri i te tūingoa (kāore i mua).
Pūtohu| Pū tautuhi | e |
|---|
| Pūnoa | ha |
|---|
| Pūmoko | a |
|---|
- Ka panoni te “e” ki te “he” i muri i ngā kupu: Ko te “i”, te “ke”, te “mai”, me te “e”.
- Ka whakamahia te pūmoko pēnei me te reo Māori. Engari, ka kīia hoki mō ngā tūkapi i muri i te tūmahi.
- Ka taea te tāpiri te “tau” ki muri, kia whakatakitinitia te tūingoa, e whai ake rā.
Tūwāhi | Mea | Wāhi | Hātepe |
|---|
| Tūkapi | Tūkē |
|---|
| Whānui | ē | kō | | pehē |
|---|
| Tū nei | hanei | hinei | nei | |
|---|
| Tū rā | hanā | hinā | nā | |
|---|
| Hokinga | haia | | ia | pihia |
|---|
- Ka taea te tū mokemoke anake e ngā tūwāhi mō ngā mea. Kia kīia te “tēnei mea”, me kī te “e mena nei”.
Tūwāhi| luga | runga |
| lalo | raro |
| loko | roto |
| fafo | waho |
| mua | mua |
| mui | muri |
| tua | tua |
| he vahāloto | waenga |
Pūhono| i | i, kei, a, o | Ka mukua i mua i te pū tautuhi. |
| ki | ki | Ka panoni ki te “ke” i mua i te pū tautuhi. |
| mai | mai i | |
| ha | a, o | Ka whakamahia mō ngā ingoa. Ka whakamahia te “i” mō ngā tūingoa. |
| mo | mā, mō, me | |
| ma | e (hei kupukiri) | |
| aki | e whakamahi ana i | |
Whakarerekē mō mua| fia | hia |
| tei | tata |
Whakarerekē mō muri| lahi | rawa |
| mai | mai |
| atu | atu |
| age | e whai ana i |
| hake | ake |
| hifo | iho |
| nī | noa |
| agaia | tonu |
| oti, katoa(toa) | katoa |
| foki | hoki |
| auloa | tahi |
Ko te “faka-” te kūmua pūtake.
Tūpātai| heigoa | aha |
| hai | wai |
| fē | hea |
| fēfē | pēhea |
| fiha | hia |
| hā | he aha ai |
Wāmahi| kua | kei te, e, i |
| ne | i |
| ka | ka |
| ke | kia |
Whakakore| nākai | kāore, ehara |
| aua | kaua |
- Ka whakakapi noa ēnei i te punga wāmahi.
Ētahi atu kīanga| ti | ā |
| po | rānei |
| kae | engari |
| kaeke | mehemea, ina |
| pete | ahakoa |
| hā | nō te mea |
| liga(liga) | tērā pea |