Urtijëi (pronunzià[uʀtiˈʒɜi̯](scota su),tudësch:St. Ulrich in Grödenpronunzià[zaŋktˈʊlrɪçɪnˈɡrøːdn̩], suënz nce Ortiseit ti vedli scric[3],talian:Ortiseipronunzià[ortiˈzɛi]) ie nchemun deGherdëina tlaprovinzia autonoma de Bulsan. Cun na populazion de plu de 4.800 abitanc iel l majer chemun de Gherdëina n cont de populazion, ma l mënder n cont de spersa cun 24,3km². Pra l luech de Urtijëi toca geograficamënter y ënghe da n pont de ududa soziel lafrazion deSureghes, ma che aministrativamënter fej pert dl chemun deCiastel. La populazion de la zona urbana de Urtijëi, cuntan leprò Sureghes yRuncadic, ie de mpue manco de 5.500 abitanc. Aldò de la cumpededa dla populazion dl 2011 ie la rujeneda de l'oma dl 84% de Urtijëi lladin. La variazion dl ladin che vën rujeneda ie lgherdëina.
L inuemUrtijëi va zeruch al 13ejim secul a nmesc tl zënter dl luech dal inuemOrtiseyt (zachëi rata dallatin:urticetum, cie che uel diverzon deurties). Mo tl 1497 univa chësc inuem dant te documënc de Bulsan („Hanns von Ortiseit“).[4] Chësc mesc vën dant te documënc plu tert sota l inuemMauriz y ie al didancuei un di hotiei plu vedli de la valeda. L inuem tudëschSt.Ulrich va ntant zeruch a la pluania dl luech, che ie dedicheda alacumparizion dl Seniëur, ma nce aDurich de Augsburg, l sant patron dl luech. TlUlrichspatrozinium, che mostra su la puscions, ie nce da liejer de puscions medieveles de la dlieja dl vëscul deAugsburg te laVal dl Isarch y te Gherdëina.[5]
L blason de Urtijëi ie na tofla d'or cun la figura deS. Durich, trat sëura cun l guant da vëscul, che tën tla man drëta na crëusc d'or y ie a ciaval. L ciaval ie blanch, cun urnamënc d'or y curì da na chëutra bruma. Sun la tofla iel na striscia bruma cun trëi pitli blasons de arjënt y dantrite doi eves d'or che jola.[6].L vedl Blason de Urtijëi fova la doi mazëtes dalauré sul puntl, che ie pona deventei doi stilec (chëi dl Troi Paian?)[7][8].
Aldò de la cumpededa dla populazion dl 2011 ie la rujeneda de l'oma dl 90% de Urtijëi lladin. La prima cumpededa sun la rujeneda fova unida fata tl 1971, ulache l 19% ova mo detlarà l tudësch la rujeneda de l'oma y mé l 77% l ladin. Dal 1981 incà ie l ladin for restà ntëur ai 84%.
Urtijëi à abù n gran crëscer de la populazion do la anescion ala Talia, che ie dublieda dal 1921 al 1981 da 2.000 a 4.000 abitanc. Al didancuei à l chemun plu de 4.600 abitanc.
Vedla cëses a Urtijëi tl 1900: l Vedl Spedel japé, Trina a mez, La Reja dancà a man ciancia, Faujëina à man drëtaHotiei a Urtijëi: da man ciancia Adler, Cavallino Bianco y Stetteneck.
↑Hannes ObermairBozen Süd – Bolzano Nord. Schriftlichkeit und urkundliche Überlieferung der Stadt Bozen bis 1500. Band 2, Stadtgemeinde Bozen, Bulsan 2008 Nr. 1317, ISBN=978-88-901870-1-8.
↑Adolf Sandberger:Das Hochstift Augsburg an der Brennerstraße. In: Ders.:Altbayerische Studien zur Geschichte von Siedlung, Recht und Landwirtschaft. Hrsg. von Gertrud Sandberger, Pankraz Fried und Erwin Riedenauer. München 1985, pl. 285–296.
Urtijëi6 1821Urtiʃhëi(PlonerM,BepoMahlknecht, 1821*1915:55) gad. Urtijëi grd. Urtijëi fas. Ortijei caz. Ortijei fod. Ortijei amp. Ortisei LD Urtijei topon. paese e comune in val gardena(gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ Ortisei Ⓓ St. Ulrich ◇a) Ve spitan bën ert, sci sci. / Y cun vera mpazienza, / No me nëus - dut Urtijëi!Ve spitan bën ert, shi shi. / I kun vera impazienza, / No me nëus - dut Urtiʃhëi!PlonerM,BepoMahlknecht1821*-1915:55 (grd.);b) Son pa stata a Ortijei, duc i muc me à tralascià / Sant Antone del maridé, vedla muta no voi resté.Son po stat’ a Ortižei, tut i muč mi a tralašà / St. Antone del maride vedla muta no voi resté.ZacchiaGB,GardeneraC1858*-1995:172 (caz.).
_b_441.jpg)
