L inuem ufiziel ieCunfederazion elvetica (per tudëschSchweizerische Eidgenossenschaft, per franzëusConfédération Helvétique, per talianConfederazione Svizzera y perrumancConfederaziun Svizra, la sigla CH vën dal latinConfoederatio Helvetica). Lacapitela ieBern, che ie al medem tëmp ence la capitela dlcianton dal medemo inuem.
I svizri ne ie donca nia na nazion coche cumenanza de na grupa etnica, linguistica y religëusa. L sentimënt de perteniënza se basa plutosc sun l troi storich chemun, sun la condivijion de mic naziunei y de fundamëntes istituzioneles (federalism, democrazia dreta, neutralità), sun la geografia (l'Elpes), sun la pitla dimenscions amesa i jeanc européesc y pert sun l stolz de reprejenté n caje particulèr te Europa.
La Svizra ie stata na cunfederazion de ciantons mé fin dl 1848. Da chësta data ielade facto na republica federela cun 26 ciantons.
Cun na reunida pro persona de 52.600 francs svizri dl 2004 (33.000 Euro), ie la Svizra un di paejes economicamënter plu pruspèrs al mond. Trëi cherc dla forza lëurativa ie atifs tl setëur terzièr.
Lapulitiga furesta ie carateriseda dala neutralità tradizionela. La Svizra fej pert dla Nazions Unides, dl'EFTA, dl Cunsëi europée, dl'Urganisazion mundiela dl cumerz ma nia dl'Union européa.
La Svizra ie spartida te cater raions geografics, lenguistics y culturei desferënc: l raion tudësch, l raion franzëus, l raion talian y l raion grijon.
Ltudësch, lfranzëus y ltalian ie i lingac ufiziei; lrumanc vën cunsciderà coche lingaz naziunel, y gode dl status de lingaz ufiziel tlaGrijon. I documënc ufiziei dl'aministrazion federela muessa vester a disposizion ti trëi lingac ufiziei, na verscion per rumanc iel mé sun dumanda. Llingaz arpetan vën cunsciderà cochelingaz de mendranza. Variantes dllingaz lumbard ie rujená tla raions dl ciantonTesin et dlGrijon.
↑Shugart, Matthew Søberg (December 2005). "Semi-Presidential Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns".French Politics.3 (3): 323–351.doi:10.1057/palgrave.fp.8200087.S2CID73642272.
↑Elgie, Robert (2016). "Government Systems, Party Politics, and Institutional Engineering in the Round".Insight Turkey.18 (4): 79–92.ISSN1302-177X.JSTOR26300453.
