Ie Paejes Basc ie n cumëmber de l'Union Europea,Eurozona,G10,NATO,OECD,WTO y de lazona Schengen. I Paejes Basc à chësc inuem pervia de la topografia ndrëta y bassa. Mé l 50% de dut l teritore ie plu aut che 1 meter sëura l livel dl mer y zirca l 26% de l teritore ie sota l'autëza dl mer. A n grum de raions che ie sota l livel dl mer ti dijunpolder y chisc ie unic a se l dé tres la retlamazion de la tiera dal mer che ova bele scumencià tl 14ejim secul. Cun na populazion de 17,5 milions de persones sun n teritore de 41.800 km² à i Paejes Basc na densità de 422 persones per km², che ie una de la densiteies plu autes al mond y la segonda plu auta te laUnion Europea. Mpo à i Paejes Basc nce scialdi lerch per l'agricultura y i ie l segondo majer exporter de spëisa y prodoc de agricultura al mond.
I Paejes Basc à na spersa de41 545 km2, cuntan ënghe l'eghes. La spersa mé de la tiera ie de33 481 km2, cie che uel di che l 18,4% de la spersa ie ega. Si posizion ie danter la larghëzes 50° y 54° nord, y danter la lunghëzes 3° y 8° est. I Paejes Basc ie n stat scialdi bas, sciche l inuem dij, y ënghe scialdi plat. L 26% de si spersa y l 21% de la populazion ie sota l livel dl mer, y mé l 50% de si spersa ie plu aut che un n meter sëura l livel dl mer. Dut l raion ie plat, cun l'ecezion de i coi tl sud-est tlLimburg, ulache ie l pont plu aut de i Paejes Basc a 321 metri. Gran pert dl raion fova stat furmà da material purtà caprò da trëi gran ruves de l'Europa: lRain, laMaas y laSchelde. La pert a sud-vest de l stat ie aldidancuei mo pert dl delta de chisch trëi ruves.
Ala fin dl Medieve ova i duches de la Burgonia metù adum 17 provinzies a chëles che ti univa diti paejes basc. Canche la muta de n duca ova tl 1477 maridà Maximilian I, lcoser dlSan Mper Roman, fova i paejes basc deventei pert de laSpania. La reforma protestanta tl nord de i paejes tudësc se ova ënghe sparpanià ora te i paejes basc. L rë de Spania ulova fermé su la reforma, cie che adum cun na melcuntentëza danter la populazion per via de la aministrazion spanuela à purtà a cunflic y na viera contra la Spania, scumenceda tl 1568. Chësta viera fova stata scialdi cruënta y n grum de ziteies olandejes ie states bumbardedes y scascinedes. L evënt plu cunesciù ie lascascineda de Antwerpen ai 4 de nuëmber 1576, che fova a chël tëmp la zità plu mpurtanta tl raion ulache univa rujenà olandesc. I saudeies spanuei ova mazà n terzo de la populazion de Antwerpen y n grum ie mucei su a nord, aAmsterdam,Haarlem,Leiden y autra zeites. Da ilò incà se à l zënter dl mond olandesc spustà da Antwerpen a Amsterdam.
Ai 26 de lugio 1581 se à la 7 provinzies plu a nord de la 17 provinzies de i paejes basc detlarà ndependëntes dala Spania y dal San Mper Roman, purtan nsci ala fundazion de laRepublica de la Set Provinzies Unides sota l cumand de Willem van Oranje. La viera à durà inant nfin al 1648, canche la ie fineda do 80 ani cun lapesc de Westfalen (Westfälischer Friede). Do l'ndependënza fova i Paejes Basc una de la puecia republiches te l'Europa, ulache la majera pert de i stac fovarënies. Uniuna de la set provinzies univa guverneda da nstadhouder. Te chësc tëmp se à i Paejes Basc svilupà te l stat plu rich al mond, dantaladut tres l cumerz te l'Asia de l'est, ulache i fova stai boni de mëter su n monopol de cumerz. La republica ova tosc plu che 2.000 berches, cie che fajova la marina olandeja majera de la marinesnglëijes yfranzëuses metudes adum. Chësc ova purtà a na gran nvidia te la Franzia y te l'Nghiltiera, che ova cumbatù plu vieres contra i olandesc, cater vieres anglo-olandejes (1652–1654, 1665–1667, 1672–1674 y 1780–1784), la viera franzëusa-olandeja (1672–1678), la viera portugheja-olandeja (1602–1663) y la viera de la gran alianza contra l rëni de la Franzia (1688–1697). La republica fova scialdi plu toleranta de autra religions y ideies che i autri stac a chël tëmp. Chësc ova permetù a n grum de artisć y pitëures de flurì, scicheRembrandt yJohannes Vermeer.
I Paejes Basc ie furmei da12 provinzies (olandesc:provincies van Nederland), che ie istituzions aministratives che sta sota al guviern y sëura i chemuns. La provinzia cun la majera populazion ie l'Olanda dl Sud (Zuid-Holland) cun 3,7 milions de abitanc tl 2020, chëla cun la mëndra lZeeland cun 383.488 abitanc tl 2020.
↑"Netherlands vs. Holland".Netherlands Bureau for Tourism and Congresses. 18 October 2012. Archivià dal uriginel ai 24 November 2020. Trat ite ai3 December 2019.
↑"Holland".WorldAtlas. worldatlas.com. 13 April 2021. Trat ite ai18 May 2021.
-NL.svg)
-Flag.svg)
