Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sâta a-o contegnûo
Wikipedia
Riçèrca

Acceleratui de Partixelle

Sta pagina chi a l'è scrita in zeneize
Da Wikipedia
ZE-U
Sta pagina chi a l'è scrita inzeneize, segundu agrafìa in U
L'acceleratû lineare de l'Universcitæ de Stanford,California

Iacceleratuì de partixelle sun de machine elettromagnetiche che riescian a fa cresce l'energia cinetica departixelle elementari càreghe, che pöan eseelettruin,puxitruin (elettruin puxitivi),prutuin,antiprutuin eiuin de ogni tipu.

Descrisiun

[modìfica |modìfica wikitèsto]

Ghe da dî che inte queste machine arelativitæ speciale duAlbert Einstein a tröva a sö ciü següa applicasiun pratica. Infatti, au cresce de l'energia cinetica, avelusitæ de partixelle a cresce de menu perché a s'avvexinn-a a quella d'alüxe sensa süperala, mentre a l'è amassa d'a partixella a cresce de lungu, cumme tipicu d'arelativitæ. Pe megiu capise, duviescimu definî ün po de formule. L'energia totale da partixella a l'è:

Et=Ec+m0c2(1){\displaystyle E_{t}=E_{c}+m_{0}c^{2}\qquad (1)}

duve l'energia cineticaEc{\displaystyle E_{c}} a l'è quella furnia da l'acceleratû,m0{\displaystyle m_{0}} a l'è a massa d'a partixella ec a l'è a velusitæ d'a lüxe. Emmu quindi ufattû de Lorentz (γ{\displaystyle \gamma })

γ=Etmc2=11β2(2){\displaystyle \gamma ={\frac {E_{t}}{mc^{2}}}={\frac {1}{\sqrt {1-\beta ^{2}}}}\qquad (2)}

cun

β=vc=111γ2(3){\displaystyle \beta ={\frac {v}{c}}={\frac {1}{\sqrt {1-{\frac {1}{\gamma ^{2}}}}}}\qquad (3)}

duvev a l'è a velusitæ d'a partixella e avendo elaburou u tersu termine de l'equasiun (2).

U valure sempre ciü elevou de l'Energia cinetica che se vueiva razunse, u l'à cundisiunou l'evolusiun di acceleratuî. Infatti i primmi acceleratuî ean elettrostatici: partixelle quæxi ferme de càrega q subiscian l'effetto d'ünn-adifferensa de putensiale o tensciun V e arrivan a ünn-a energia cinetica

Ec=qV(4){\displaystyle E_{c}=qV\qquad (4)}

In particolare, questa tensciun a vegne applicâ a dui elettrodi metallici, cun ün pertüsu intu mesu, che sun attraversæ da u fasciu de partixelle. A relasiun (4) a l'è multu impurtante perché, quande "q" u l'è pægiu da càrega elementaree=1.601019{\displaystyle e=1.60\quad 10^{-19}}Coulomb, puemmu mesüâ l'energia in "Elettron-volt", o eV, e i so multipli. Per esempiu, se ünn-a partixella ferma de càrega elementare, cumme u prutun o ün elettrun, "vedde" ünn-a tensciun de mille volt, a so energia cinetica a sajâ de mille eV, o 1 keV; se a tensciun a l'è de ün miliun de volt, l'energia cinetica a sajâ de ün mega eV, o 1 MeV. E chi finiscian i acceleratuì elettrostatici, perchè l'è impuscibile realizâ de tensciuin superiuri a qualche miliun de volt. Infatti, ünn-a tensciun troppu erta a purieiva generâ de scareghe elettriche cuscì viulente da distrüzze l'apparatu.

Pe arrivâ a ün miliardu de eV, o GeV duve "G" sta per Giga, serve fa üsu da cuscì dita accelerasiun ciclica che, in parolle povie, a cunscistieva in fâ sperimentâ multe votte a-e partixelle ünn-a certa tensciun. Naturalmente nu pö ese statica. Infatti inti acceleratuì elettrostatici a funsiun acceleratrice a se esaurisce in mesu ai duì elettrodi: ün a l'erata tensciun, l'atru a massa, e quindi e partixelle pöan ese acceleræ ünn-a votta sula. U rimediu u cunsciste in realisâ ünn-a tensciun variabile intu tempu in moddu che e partixelle pöan de lungu subî l'effettu d'ünn-a differenza de putensiale accelerante. Existe sustansialmente duì tipi de acceleratuì ciclici: u lineare e u circolare.

L'acceleratû lineare olinac

[modìfica |modìfica wikitèsto]

U ciü antigu, inventou daWideröe, u cunsciste inte ünn-a serie de tübbi de lunghessa crescente, separæ ün da l'atru da ün spasiu vöu ditu "gap" (da l'ingleise), cun a differensa de putensiale in ciascünn-a gap ch'a varia ciclicamente in moddu da ese sempre a mæxima quande e partixelle attraversan a gap. Questu linac u va ben sulu pe partixelle che viagian a velusitæ non relativistiche che quindi varian senscibilmente a u cresce de l'energia. De cunseguensa, a lunghessa di tübbi a deve aumentâ cumme a velusitæ fin a divegnî eccesciva. Pe questa raxun, u linac de Wideröe u l'è stætu aduviou pe a produsion de iuin de bassa energia.

Atri prugetti

[modìfica |modìfica wikitèsto]

Altri progetti

Contròllo de outoritæLCCN(EN) sh85098356 ·GND(DE) 4059318-6 ·BNF(FR) cb11966497v(data)
Estræto da "https://lij.wikipedia.org/w/index.php?title=Acceleratui_de_Partixelle&oldid=263535"
Categorîe:
Categorîe ascôze:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp