Legea Guvernului Bolojan de modificare a pensiilor magistraților, respinsă de Curtea Constituțională din motive de procedură. Ce înseamnă asta. Explicații și reacții
CCR a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie. Instanța supremă a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
- Citește articolul de reacție al jurnalistului Cătălin Tolontan: „Bolojan poate demisiona, dar dosarul cu șină, niciodată”.
- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost admisă, a anunțat CCR.
- Contestația a fost admisă în integralitate, au declarat, pentru HotNews, surse din Curtea Constituțională.
- Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat sursele.
- Motivele invocate de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut (motive intrinseci), conform surselor HotNews.
Prima reacție a lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni seară, la aproximativ cinci ore după ce Curtea Constituțională a respins proiectul guvernului, asumat în Parlament, privind pensiile magistraților că această reformă rămâne „un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie”. „CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a punctat șeful Executivului.
Nicușor Dan, „mesaj pentru români”
Președintele Nicușor Dan s-a arătat convins luni seară, după respingerea la CCR a proiectului legislativ asumat în Parlament de guvernul Bolojan, că legea privind pensiile magistraților va fi schimbată în cursul acestui an, arătând că a remarcat că există „voință politică” în coaliție pentru rezolvarea problemei. În acest context, șeful statului le-a transmis românilor un „mesaj” direct.
„Este un moment emoțional, pentru că a fost multă așteptare publică pe legea asta. Au fost mai multe variante în ultimii ani care, tot așa, au avut diverse probleme, unele au fost declarate neconstituționale, de asemenea, însă, ce-i important, în opinia mea, este că există voință la nivelul coaliției de guvernare pentru ca această problemă să fie rezolvată”, a declarat șeful statului, într-un interviu acordat Antenei 1.
Reacția ministrului Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat luni, după ce Curtea Constituțională a respins proiectul de reformă a pensiilor magistraților, că este „foarte important” de avut în vedere că judecătorii de la CCR nu au respins conținutul efectiv al prevederilor propuse, el punctând că decizia este una pe formă și nu pe fondul legii.
Motivarea oficială a CCR
CCR a anunțat oficial – la peste trei ore ore de la decizia de a admite sesizarea Înaltei Curți pe legea privind pensiile magistraților – care sunt motivele pentru care actul normativ a fost declarat neconstituțional. Principalul argument este lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
„De vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, arată CCR în comunicatul de presă transmis luni seară prin care anunță că a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este, în ansamblu, neconstituțională.
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a criticat în termeni duri deciziade luni a Curții Constituționale privind respingerea proiectului de lege ce prevedea reforma pensiilor magistraților, afirmând că CCR a blocat al doilea tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut pentru că e singura instituție care își dorește să-și păstreze „privilegiul” de a face „țăndări dreptatea în societatea românească”.
Coaliția se va întruni marți în prima ședință după decizia Curții Constituționale de a respinge legea privind modificarea sistemului de pensii ale magistraților, a anunțatSorin Grindeanu. Întrebat dacă, în opinia sa, se impune demisia lui Ilie Bolojan, liderul PSD a spus că premierul nu trebuie să plece.
Prima reacție a lui Nicușor Dan
„Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate. Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani. Toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților.
Imediat după publicarea Deciziei Curții Constituționale va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia de azi, prin care pensiile magistraților să fie corectate în mod echitabil pentru societate”,a reacționat Nicușor Dan printr-un text postat pe X.
Guvernul ar trebui să reia procedura pentru proiectul privind pensiile magistraților, consideră liderul UDMR,Kelemen Hunor, care afirmă că ar organiza un referendum pe tema vârstei de pensionare.
„Ce aș face eu – aș organiza un referendum cu următoarea întrebare: „Sunteți de acord ca vârsta de pensionare să fie uniformă pentru fiecare cetățean? Da/Nu”. Și sunt convins că 90% dintre oameni s-ar prezenta la vot și ar vota să fie vârsta de pensionare aceeași pentru fiecare om, indiferent dacă este în armată, în magistratură sau în poliție. Eu aș face acest referendum, ca să închidem pentru mult timp de aici înainte acest subiect”, a transmis Kelemen Hunor.
„Nu există nicio pierdere de legitimitate și niciun temei constituțional pentru ca premierul să își depună mandatul dacă un proiect este declarat neconstituțional”,a reacționat luni Ludovic Orban, consilier al președintelui Nicușor Dan, după decizia Curții Constituționale privind respingerea proiectului de lege ce prevedea reforma pensiilor magistraților.
Gabriel Andronache, liderul grupului PNL de la Camera Deputaților, a spus că procedura privind reforma pensiilor speciale ale magistraților se poate relua de la bun început, dacă motivarea deciziei CCR va arăta că respingerea legii este legată doar de aspecte de formă, nu de conținutul legii.
Reacție la decizia CCR: „Bolojan poate demisiona, dar dosarul cu șină, niciodată”
Într-un articol de opinie, jurnalistul Cătălin Tolontan scrie că „Să optimizezi nu se poate. Ai nevoie de aviz. Să cheltuiești merge. Nu e necesar dosarul cu șină ca să ajungi la situații nemaiîntâlnite. Cum au arătat filtrele legale prin care magistrații s-au putut pensiona la 48-50 de ani? Legile succesive au avut toate ștampilele, desigur”.
„La 48-50 de ani oamenii mileniului III sunt în plină putere profesională. Construiești sisteme care să-i scoată pe tușă doar dacă ești o societate irațională. Pentru sminteală nu e nevoie de prea multe formalități”.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus că Guvernul va emite un punct de vedere după ce Curtea Constituțională va transmite comunicatul prin care să facă oficial anunțul privind declararea legii drept neconstituțională.
Ce spune șeful Senatului despre eventuala demisie a lui Bolojan
„Nu are niciun motiv să își dea demisia”, a afirmat luni președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, în contextul deciziei Curții Constituționale privind respingerea proiectului de lege ce prevedea reforma pensiilor magistraților, referitor la posibila plecare a liderului PNL, Ilie Bolojan, de la șefia Guvernului.
„Este decizia unilaterală a premierului (dacă își dă demisia, n.r.), a spus Abrudean luni, cu puțin timp înaintea deciziei CCR.
Cum s-a împărțit votul CCR
Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat pentru HotNews surse din Curtea Constituțională. Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de către fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de către președintele Nicușor Dan.
Potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Decizia CCR a aruncat în aer un jalon PNRR de 231 de milioane de euro, potrivit Guvernului
Un jalon PNRR de sute de milioane de euro depinde de reforma pensiilor magistraților, respinsă luni de Curtea Constituțională (CCR), a spus recent premierul Ilie Bolojan, care a fost acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de minciună pentru această declarație.
Replica a venit de la ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru, care a spus că afirmațiile CSM sunt „nefondate și periculoase”. El a întărit afirmația premierului și a spus că de decizia CCR depind fonduri europene de 231 milioane de euro.
Jalonul 215 din PNRR prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special)”.
George Simion îi cere demisia lui Ilie Bolojan
Liderul AUR, George Simion,îi cere demisia premierului Ilie Bolojan, după ce Curtea Constituţională a admis pe formă sesizarea de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
„DEMISIA – Un gest onorabil din partea domnului Bolojan”, a scris George Simion, pe pagina sa de Facebook.
***
CCR a respins reforma pensiilor magistraților
„Dacă admiterea sesizării este pe motive extrinseci de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional”, a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.
Până la ora transmiterii acestei știri, CCR nu a comunicat oficial motivele respingerii acestei legi ca fiind neconstituțională.
Legea declarată neconstituțională de către CCR prevede ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.
Actul normativ prevedea și stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în legea Bolojan prevederea era că pentru a intra la pensie magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.
Cum arată legea Guvernului Bolojan, declarată neconstituțională de CCR:
Cine sunt judecătorii care au decis că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională
Decizia de neconstituționalitate a fost luată de Curtea Constituțională după două amânări, în 24 septembrie și 8 octombrie.
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de către fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de către președintele Nicușor Dan.
În prezent, componența CCR este: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Este prima decizie cu miză majoră pronunțată de CCR în actuala formulă, cu Simina Tănăsescu președinte și trei noi judecători: Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș și Csaba Asztalos.
Ce spunea Bolojan întrebat despre demisie în cazul respingerii legii de către CCR
Proiectul de modificare a sistemului de pensii ale magistraților a fost inițiat de către Guvernul Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege în 1 septembrie.
„Trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie trece de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere”, declara Bolojan în plenul reunit al Parlamentului.
La o zi după ce a angajat răspunderea Guvernului pe pachetul de măsuri, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de HotNews într-o conferință de presă dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Bolojan.
Ce a reclamat ICCJ în sesizarea către Curtea Constituțională
Înalta Curte de Casație și Justiție – condusă de Lia Savonea – a reclamat, în sesizarea către CCR, că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
Înalta Curte spunea că prin decizia de a sesiza CCR „judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii”.
„Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”, a acuzat Înalta Curte de Casație și Justiție.
În opinia ICCJ, principalele motive de neconstituționalitate vizează: încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă.
„Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”, mai spunea ICCJ.
În sesizarea care se întinde pe 39 de pagini, Înalta Curte a detaliat motivele pentru care, în opinia sa, noua lege a pensiilor de serviciu ale magistraților este neconstituțională:
Legea a fost criticată dur inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, care a reclamat de mai multe ori „climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”. Mai mult, toate instanțele și parchetele din țară protestează, din luna august, ocupându-se doar de „dosarele urgente”.
RECOMANDĂRI HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro
