Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Vare le yelbulo
Wikipiideɛ

United State Of America (USA)

Yizie Wikipiideɛ
U.S. state
designation for an administrative territorial entity of a single country,Pentacontad
Native labelU.S. state Maale eŋ
Short name Maale eŋ
PaaloŋUnited State Of America Maale eŋ
NCI Thesaurus IDC30010 Maale eŋ

United State Of America; O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la kaGhana maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.

Gɔbena ane pɔletese Yeltare

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.

A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.

A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.

A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.

Etymology

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

Nimitɔɔre duoruu mine: Yoe mine ko United States, Demonyms ko a United States, United Colonies, ane yoe poruu ko Americas

Yelgbɔge sɛgebinaa kaŋa ko "United States of America" bebiri naŋ da e a January 2, 1776. A bebiri na, Stephen Moylan, naŋ e Continental Army aide ko a General George Washington, da sɛgɛɛ lɛtɛ ko a Joseph Reed, Washington's aide-de-camp, a da boɔrɔ ka o da gaa "neŋ zɔɔzɔɔ boma yineŋ a United States of America a gaa a Spain" ka o da sɔre sommo yi Revolutionary War effort. A pɔbiliki bontonaa da e la yelyagesɛgeraa ba naŋ da toɔle eŋ saseɛ a Williamsburg duoruu gane aVirginia Gazette a April 6, 1776. Gbɛɛ mine maŋ e la bee eɛ June 11, 1776, Thomas Jefferson sɛgɛɛ "United States of America" eŋ gansansaraa poɔ kyaare a Declaration of Independence, naŋ da taa sagedeebo ko a Continental Congress ayi soba a July 4, 1776.

A yelŋmaa "United States" ane a o initialism "U.S.", da eɛ yuori bee yoleɛrɛ a Bɔrefɔ poɔ, e la yo-ŋmaara neɛ LA neɛ zaa naŋ baŋ a. A initialism "USA", a yuori, gbɛɛ gyamaa la ka ba maŋ tona neŋ. "United States" ane "U.S." la a yelŋmaara ba na maŋ tona neŋ a U.S. federal gɔbena, ane begere narebinni "A States" e la yeltuuri mine ba na maŋ tu a vɛŋ a yoe e ŋmaara, gbɛɛ gyamaa ka ba maŋ de a toma neŋ naasaalpaaloŋ ; "stateside" la a yoleɛrɛ bee bigiruu.

"America" la a pɔgeloŋ yuori ko aAmericus Vesputius, a latinaase yuori la Italian explorer Amerigo Vespucci (1454–1512); ba da daŋ de o la ka o da e teŋɛ yuori ko a German cartographers Martin Waldseemüller ane Matthias Ringmann a 1507. Vespucci da dɛndɛŋ tere la noɔre kyaare a West Indies a da peɛre nyɛ Christopher Columbus a 1492 da paalɛɛ a da saŋa landmass naŋ ba taa bammo kyɛ da ba paale a pɔgelee naŋ da be a eastern limit naŋ be a Asia. A Bɔrefɔ, a yelŋmaa "America" da baŋɛɛ yelzuri naŋ da ba kyaare a United States, kyɛ ba naŋ da naŋ tona neŋ a "a Americas" ka ba bigiri a kɔntinɛtere zaa naŋ be a North ane South America.

European exploration, colonization ane conflict (1513–1765)

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

Christopher Columbus da piilee maala Caribbean korɔ Spain a 1492, nŋ gɛrɛ Spanish-kɔkɔre yeluu teŋɛ ane boɔbo a Puerto Rico ane Florida ko New Mexico ane California. A dɛndɛŋ Spanish colony la a bone naŋ e a pampana continental United States naŋ da e Spanish Florida, chartered 1513. Neŋgyamaa naŋ da ba tõɔ zeŋ a teŋɛ yi kɔŋ ane baaloŋ, Spain's tendɛndɛŋ, Saint Augustine, piiluu saŋa da la 1565. France da maalɛɛ bamenne paaloŋ naŋ be a French Florida a yuoni 1562, kyɛ ka ba da zagere o bare (Charlesfort, 1578) bee ka ba da saaɛŋ o bare Spanish raids (Fort Caroline, 1565); French noba naŋ na da zeŋ da soŋɛɛ gyamaa kyaare a Great Lakes (Fort Detroit, 1701), a Mississippi River (Saint Louis, 1764) ane gbɛɛ gyamaa a Gulf of Mexico (New Orleans, 1718). European colonies piiluu meŋ da paalɛɛ a thriving Dutch colony of New Nederland (naŋ da e 1626, present-day New York) ane a bile naŋ da e Swedish colony ko a New Sweden (zemmo yuoni 1638 la da e Delaware). British colonization kyaare a East Coast da piilee neŋ Virginia Colony (1607) ane a Plymouth Colony (Massachusetts, 1620). A Mayflower Compact a Massachusetts ane a Fundamental Orders ko Connecticut da maalɛɛ begere arekoreba self-governance ane constitutionalism naŋ na nyɛ baabo yi American colonies. Kyɛ European zenneba la pãã e a pampana United States naŋ nyɛ zɔɔre yi a noba bana naŋ yi a Americans, ba meŋ kpɛɛ yɛgroŋ, naŋ leɛrɛ European boma kyaare bondiiri ane donne. Relations naŋ tɔgele cooperation ko warfare ane massacres. A colonial authorities meŋ maŋ biŋɛɛ begere wagere mine ko a noba bana naŋ yi a Americans ka ba e noba naŋ yi a European yel-erre, meŋ paale Kirisaaloŋ leɛ kpeɛbo. Neŋ a eastern seaboard, settlers trafficked African gbaŋgbaɛ yineŋ a Atlantic slave trade.

A noba naŋ naŋ sereŋ e a Thirteen Colonies naŋ na nyɛ a United States wagers kaŋa da eɛ noba ba naŋ de ka ba taa a British Empire, kyɛ taa local Gɔbena vootu ka ba derɛ korɔ a nempeɛle dɔba naŋ taa boma mine suobu. A colonial noba yagroŋ da baa la a Maine ko Georgia, eclipsing Native American yagroŋ; a 1770s, a noba yagroŋ baabo da vɛŋɛɛ a Americans da taa dɔgebo gyamaa. A colonies' naŋ e toɔreŋ neŋ Britain tere la vuo neŋ baabo yeltare kyaare a self-governance, ane a First Great Awakening, a series ko Christian leɛbo, fueled colonial boɔbo da kyaarɛɛ baabo naŋ be religious liberty.

Yelkori

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

Indigenous peoples

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

Nendɛndɛŋ deme naŋ be a North America da yi gaa la Siberia a da gaŋ 12,000 yuomo mine naŋ da pare, naŋ na baŋ pare Bering land bridge bee naŋ na baŋ be a now-submerged Ice Age coastline. A Clovis saakommo, naŋ da taa nyaabo a 11,000 BC la male sereŋ taa sagedeebo naŋ e a Saakommoŋ tori naŋ be a Americas. Wagers mine naŋ pare, Indigenous North American baabo da sereŋ eɛ yelnimizeɛ bone kaŋa naŋ da maale taa niŋe, ane amine, aseŋ a Mississippian saakonnoŋ, koɔbo baabo yeltare, architecture, ane complex societies. A post-archaic saŋa, a Mississippian Saakommoŋ bezie da la midwestern, eastern, ane southern irigyin, ane a Algonquian naŋ be a Great Lakes irigyin ane a Eastern Seaboard, kyɛ ka a Hohokam saakonnoŋ ane a Ancestral Puebloans da paale la a southwest. Bamine Nova yagroŋ da do la saa a United States kyɛ ka a European noba waabo da zɛge do are 500,000 naŋ da peɛle 10 miliyɔɔ.

Meŋ kaa kyɛ: U.S. tenne yi noba yagroŋ

The 10 most populous U.S. states(2024 estimates)
StatePopulation (millions)
California39.4
Texas31.3
Florida23.4
New York19.9
Pennsylvania13.1
Illinois12.7
Ohio11.9
Georgia11.2
North Carolina11.0
Michigan10.1

A U.S. noba sorebo Bureau yeli ka 331,449,281 noba la da kpeɛrɛ a April 1, 2020, naŋ da vɛŋ a United States a teŋɛ naŋ e wederoŋ ata soba neŋ noba yagroŋ a tendaa gbuli zaa, yi China ane India puoriŋ. A Census Bureau's kaabo a 2024 noba noɔre soribo e la 340,110,988, naŋ sɛge do saa neŋ 2.6% yi a saŋa naŋ 2020 noba noɔre soribo. Yele yi a Bureau's U.S. noba noɔre sorebo, a July 1, 2024, a U.S. da taa la sommo neŋ 16 sɛkɔnne, bee neŋ 5400 noba bebiri zaa. A 2023, 51% a Americans yuomo 15 ane gaŋ a lɛ da be la kultaa, 6% da eɛ pɔgeba naŋ kpi kultaa poɔ, 10% kultaa-wɛltaa, ane 34% naŋ baŋ kpɛ kultaa poɔ togitogi. A 2023, a noba ba na naŋ na baŋ eŋe poɔ ane dɔge biiri da a U.S. da arɛɛ 1.6 biiri neŋ pɔgeyeni, ane, a 23%, o taa la a tendaa gbuli zaa biiri baabo naŋ kpeɛrɛ neŋ dɔgerɔ yeni yiriŋ a 2019.

A United States taa la kultaa-wɛltaa; 37 saakomparɛɛ noba mine da taa la noba miliyɔɔ yeni. White Americans neŋ saakomparɛɛ naŋ e Europe, a Middle East, bee North Africa la da maale a racial kpoŋ zie ane saakomparɛɛ yiiluŋ kpaaroŋ ka o da e 57.8% naŋ be a United States noba noɔre yagroŋ. Hispanic ane Latino Americans da maale a yagroŋ wederoŋ ayi da e 18.7% naŋ be a United States noba yagroŋ. African Americans sa maalɛɛ a wederoŋ ata soba kpaaroŋ ane a 12.1% a U.S. yagroŋ noɔre. Asian Americans la a teŋɛ wederoŋ anaare kpaaroŋ, naŋ maale 5.9% a United States noba yagroŋ noɔre. A teŋɛ 3.7 miliyɔɔ nemmenne a Americans da maalɛɛ aŋa 1%, ane amine 574 nemmenne boorɔ da taa la bammo ko a federal gɔbena. A 2022, a yuonsoga naŋ be a United States noba yagroŋ noɔre da eɛ yuomo 38.9.

Urbanization

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.

Largest metropolitan areas in the United States

2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau

RankNameRegionPop.RankNameRegionPop.
1New YorkNortheast19,940,27411BostonNortheast5,025,517
2Los AngelesWest12,927,61412Riverside–San BernardinoWest4,744,214
3ChicagoMidwest9,408,57613San FranciscoWest4,648,486
4Dallas–Fort WorthSouth8,344,03214DetroitMidwest4,400,578
5HoustonSouth7,796,18215SeattleWest4,145,494
6MiamiSouth6,457,98816Minneapolis–Saint PaulMidwest3,757,952
7Washington, D.C.South6,436,48917Tampa–St. PetersburgSouth3,424,560
8AtlantaSouth6,411,14918San DiegoWest3,298,799
9PhiladelphiaNortheast6,330,42219DenverWest3,052,498
10PhoenixWest5,186,95820OrlandoSouth2,940,513

Emɛgireesin

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".

A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.

A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.

World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945)

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.

Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.

Spaceflight

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

A United States da naŋ taa la kpaare sere yi a saŋa naŋ 1950s, a piili neŋ a National Aeronautics ane Space Administration (NASA) a 1958. NASA's Apollo kpaaroŋ (1961–1972) da nyɛɛ a dɛndɛŋ crewed Moon naŋ da sigi neŋ 1969 Apollo 11 boɔbo; o da naŋ eɛŋ a dasaŋa naŋ agency's nimizeɛ milestones. A nimizeɛ NASA meŋ paalɛɛ Space Shuttle kpaare (1981–2011), a Voyager kpaaroŋ (1972–present), a Hubble ane James Webb space telescopes (piiluu saŋa da la 1990 ane 2021, naŋ da tutaa), ane a multi-mission Mars Exploration kpaaroŋ (Spirit aneOpportunity,Curiosity, neŋPerseverance). NASA e la a agencies anuu kaŋa naŋ sɔgerɔ neŋ International Space Station (ISS); U.S. sommo ko a ISS paale modules mine, meŋ paaleDestiny (2001),Harmony (2007), aneTranquility (2010), ane meŋ a logistical ane operational support mine naŋ na gɛrɛ.

A United States someone da soŋɛɛ a global commercial spaceflight industry. A American spaceflight zimeɛreba paale neŋ la Blue Origin, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, ane SpaceX. NASA kpaaroŋ aseŋ a Commercial Crew kpaare, Commercial Resupply Services, Commercial Lunar Payload Services, ane NextSTEP da kaa la somenne ziiri naŋ na da baara paalebo kyaare a American spaceflight.

Kɔkɔre Yele

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

Kyɛ ba naŋ yele kɔkɔ-gyamaa a United States, Bɔrefɔ la a kɔkɔre naŋ maale taa yeluu ane sɛgebo. Bɔrefɔ eɛ kɔkɔ-ma ba naŋ de o a United States yi Executive yeluu 14224 a 2025. Neŋ a lɛ zaa, kpaaroŋ zaa da ba tere noɔre ka Bɔrefɔ e la kɔkɔ-ma naŋ sereŋ e kɔkɔkpoŋ ko a federal lamboe ata zaa. Begere mine, aseŋ U.S. naturalization semmo, neŋ a lɛ zaa da eɛ kɔkɔkpoŋ. Paaloŋ sere lezare-ne-anii ane a United States Virgin Islands da terɛɛ noɔre ka o e la kɔkɔ-ma; 19 tenne and paale mine a Columbia da ba taa kɔkɔ-ma. Paaloŋ ata ane U.S. territories anaare da deɛ ma-kɔkɔɛ bee meŋɛ kɔkɔɛ ka a da paale a Bɔrefɔ: Hawaii (Hawaiian), Alaska (ma-kɔkɔɛ lezare ne awai), South Dakota (Sioux), American Samoa (Samoan), Puerto Rico (Spanish), Guam (Chamorro), ane a Northern Mariana Islands (Carolinian ane Chamorro). A zaa lantaa, 169 American ma-kɔkɔɛ ka ba yele a a United States. A Puerto Rico, Spanish la ka ba maale yele a gaale a Bɔrefɔ.

Yele mine a American paaloŋ peɛroŋ (2020), a 245.4 miliyɔ noba a U.S. yuomo anuu ane gaŋ a lɛ yele la Bɔrefɔ ba yieŋ. Yi 41.2 miliyɔɔ yele Spanish ba yieŋ, naŋ vɛŋ ka o e a kɔkɔkpoŋ yeluu. Kɔkɔɛ mine ba meŋ naŋ yele a yieŋ meŋ eɛ miliyɔɔ yeni noba bee gaŋ a lɛ te paale Chinese (3.40 miliyɔɔ), Tagalog (1.71 miliyɔɔ), Vietnamese (1.52 miliyɔɔ), Arabic (1.39 miliyɔɔ), French (1.18 miliyɔɔ), Korean (1.07 miliyɔɔ), ane Russian (1.04 miliyɔɔ). German, yeluu naŋ e miliyɔɔ yeni noba a yieŋ a 2010, da sigee puli neŋ 857,000 yelyelebe a 2020.

Ziiri mine liŋkiri

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]

Library irisɔɔsere ziiiri

United States


  • Boma naŋ be a library
  • Boma naŋ be a libraries mine
  • Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures

Gɔbena Yeltare

[maaleŋ |Maale eŋ yizie]
  • Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
  • House – official website ko a United States House of Representatives
  • Senate – official website ko a United States Senate
  • White House – official website ko a president of the United States
  • Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
  • "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
  • "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data

ДпЗХ

  • "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
  • Wikimedia Atlas ko a United States
  • Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
  • "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
Retrieved from "https://dga.wikipedia.org/w/index.php?title=United_State_Of_America_(USA)&oldid=55418"

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp