Sinapis alba hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di iBrassicaceae.
Sinapis alba, ancu cunnisciuta sottu u nomu di mustarda bianca, hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da i so casci verdi è dintati, è ancu da i so fiora giaddi ragruppati in gaspi. I fiora sò cumposti da quattru pitali disposti in croci, tipichi di i pianti di 'ssa famiglia. I frutti diSinapis alba sò siliquetti lungarini cuntinendu numarosi graneddi.
Urighjinaria d'Auropa,Sinapis alba hè oghji largamenti sparta in u mondu sanu. Cresci par u più in i righjoni timparati, ma pò ancu essa truvata in i righjoni subtrupicali. Omu a ritrova à spessu in i campi, i giardini, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.
Sinapis alba hè prisenti inCorsica.[1]
Sinapis alba hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Fiurisci di regula di branu è d'istati, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi diSinapis alba sò spargugliati da u ventu è poni firmà campivi in a terra mentri parechji anni. 'Ssa pianta hè ancu adatta à cundizioni di terri varii è pò tullarà alti liveddi di salinità.
Sinapis alba hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Sinapis, chì cumprendi d'altri spezii di mustardi. Sinonimi diSinapis alba inchjudini Brassica alba è Sinapis hirta.
Sinapis alba hè cunsidarata com'è una spezia non minacciata è ùn hè micca sottumissa à misuri di cunsirvazioni spicifichi. Par causa di a so capacità à adattà si à diffarenti tipi di terri è di u so largu campu di ripartizioni, 'ssa pianta hè cunsidarata com'è una gattiva arba in certi righjoni. Eppuri, pò ancu essa apradata com'è pianta milifara pà attirà l'insetti inamacatori in i giardini.
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013)Flora Corsica (2 ed), Edisud.
- ↑Jeanmonod & Gamisans (2013).