UPiemonte (Piemont inpiemontese, inoccitanu è inlumbardu) hè unaregioneitaliana.Ha statu una nazione è unu Statu indipendente (A festa naziunale hè u 19 di lugliu: battaglia di l'Assietta) finu à u 17 marzu 1861, quandu hè diventatu una regione amministrativa à statutu ordinariu di a Republica taliana. U so capilocu hèTorinu.U Piemonte hè a seconda regione più grande di l'Italia, incù una superficia di 25.399 km².Hà 4.352.828 abitanti.
U Piemonte cunfina à punente incù aFrancia (regione Pruvenza-Alpi-Costa Azzura è Ronu-Alpi), a nordu-uvestu incù aValle d'Aosta, a nòrdu incù aSguizzera (cantone Vallese è Ticinu), à livente incù aLombardia, à sudu-estu pè un picculu pezzu incù l'Emilia è Romagna à u meziornu incù aLiguria.
Hè bagnata per u Pò, per u Tanaru, per u Ticinu, per u Sesia, per a Dora Riparia, per à Dora Bàltea è per altri fiumi più chjuchi.U 30,3% di a superficia di a regione hè fatta da culline, u 43,3% da monti è u 26,4% sò pianure.I monti principali sò nant'à l'Alpi: Monte Rosa, Grande Paradisu passanu i 4000 metri, u Monte Visu ùn arriva pè 160 metri.E culline sò nant'u Canavese (à nordu-uvestu), è Langhe è u Roero (a sudu-uvestu) u Monferratu (à u meziornu). Ci sò dinù sfarenti lavi alpini. U più impurtante è pìu grande hè u Lagu Maggiore, chì cù u Ticinu marca a fruntiera incù a Lombardia.
U clima di u Piemonte hè cuntinentale.
U Piemonte hè una regione incù tradizione industriale. A fabrica pìù impurtante hèFIAT. Impurtante hè dinù l'agricultura (risu, granone, granu). Grande impurtanza à a cultivazione di a vigna nant'e culline di e Langhe, di u Roero, di u Monferratu è di l'altu Novarese pè a produzione di vinu.