Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Vai al contenuto
Wikipediaenciclopedia libera
Ricerca

Nurvegia

À prupositu di Wikipedia
Regnu di Nurvegia
Kongeriket Norge
Kongeriket Noreg
Mottu:Alt for Norge / Alt for Noreg
(Tuttu pà a Nurvegia)

Lingue ufficialiNurvigesu
CapitaleOslu (634.463 ab. / 2014)
Pulitica
Forma di guvernuMunarchia parlamintaria
Harald V{{{presidente}}}
Jonas Gahr Støre (Ap)(2021–)Jonas Gahr Støre (Ap)(2021–)
Indipendenza1905


Superficia
Tutale385 207[1] km²
Acque6 %
Pupulazione
Tutale5 594 340[2] ab.
Densità14,5 ab./km²
Geografia
CuntinenteAuropa
Fusu orariu
Ecunumia
MunetaNorsk krone (NOK)


ISU  (2013)0.955  ()
Energia
Varie
Duminiu internet.no
Indicativu telefonicu47
Siglu autom.NOR
InnuJa, vi elsker dette landet
Festa naziunale17 maghju

URegnu di Nurvegia (Kongeriket Norge inbokmål;Kongeriket Noreg innynorsk) oNurvegia hè unStatu di l'Auropa sittintriunali, appartinenti à aPenisula scandinava, chì i so tarritorii cumprendini ancu l'isuliSvalbard (in prussimità di uPolu Nordu), l'isula diJan Mayen (à u largu di i costigruinlandesi) è l'Isula Bouvet vicina à l'Antartidi, ma micca riintranti in uTrattatu antarticu; a Nurvegia rivindicheghja ancu i tarritoriiantartichi di aTerra di a righjina Maud è di l'Isula Petru I.

Hà una superficia di385 207 k è unapupulazioni di5 051 518 abitanti[3] fendu ni u sicondu paesimenu dinsamenti pupulatu d'Auropa. Cunfina à livanti incù aSvezia, à nordu-livanti incù aFinlandia è aRussia, à sudu uSkagerrak a sipara da aDanimarca. A stesa costa nurvigesa, chì s'affaccia annantu à l'Uceanu Atlanticu è annantu à uMari di Barents, hè incisa dafiordi famusissimi in tuttu u mondu. È unamunarchia custituziunali incùcapitaliOslu è hè un di i pochi paesiauropei à ùn fà micca parti di l'Unioni aurupea.

A storia di a Nurvegia hà iniziu incù i grandi mutamenti giulogichi è l'eri glaciali chì detini vita à i celebrissimifiordi nurvigesi. Fù probbiu in st' ambienti pruibitivu ch'è ghjunsini da aSiberia i primi abitanti di u paesi, vali à dì l'antinati di l'oghjinchiSami. Eppuri, a storia nurvegesa hè prufundamenti marcata da aduminazioni vichinga, chì si stesi beddu prestu in tutta l'aria sittintriunali di l'Uceanu Atlanticu, ghjittendu ombri è tarrori ancu annantu à uMari Tarraniu.

Giugrafia

[mudificà |edità a fonte]

Situata inNordu Auropa, a Nurvegia cumprendi a parti uccidintali di aScandinavia. I so costi frastagliati sò impiuti da enormifiordi è migliaia diisuli chì si stendini par moltichilomitri. Alinia di cunfini hè cundivisa incù aSvezia par 1619 km, incù aFinlandia par 727 km è infini àlivanti incù aRussia par 196 km. In a Nurvegia si trova u puntu più à nordu di l'Auropa cuntinintali.

Giugrafia fisica

[mudificà |edità a fonte]

A Nurvegia hè u statu auropeu più sittintriunali, stindendu si insin'à a latitudina di 71°11' induva si trova u prumuntoriu diKnivskjellodden, situatu di pocu più à nordu rispettu à uCapu Nordu. Accupa ancu a parti più uccidintali di apenisula scandinava, stindendu si par circa1 700 km da nordu à sudu. È travirsata da uchjerchju pulariu articu; par quissa in i zoni sittintriunali si poni ussirvà finomini com'è usoli di mezanotti d'istati è l'aurora buriali d'inguernu.Faci parti di aRigioni biugiugrafica buriali.

Morfulugia è giulugia

[mudificà |edità a fonte]

U tarritoriu di a Nurvegia cuntinintali si stendi par323 802 k è hè principalamenti muntosu, essendu travirsatu da nordu à sudu da l'Alpi Scandinavi. U puntu più altu hè rapprisintatu da uGaldhøpiggen(2 469 m), situatu in u massicciu di uJotunheimen; l'altri cimi più alti sò uGlittertind(2 465 m), finu à pocu tempu fà cunsidaratu com'è a vetta maiori, è uStore Skagastølstind(2 403 m).
In a parti miridiunali ci sò molti zoni custieri è pari.

Liatu giulugicamenti à uscudu balticu, u tarritoriu nurvigesu hà una cunfurmazioni chì di ricenti ùn hà ch'è u sullivamentu terziariu è a criazioni di ifiordi, avvinuta in l'ultima fasa di erusioni. A struttura di basa, chì ricodda à eri moltu antichi, hè furmata da un penipianu — vali à dì una superficia di riimpimentu guasi para chì pò divintàpianura (s'è à liveddu di u mari) o essa cunsidarataaltupianu — di rocci, annantu à a quali, duranti l'orugenesi caliduniana, si innalzò viulintamenti a catena muntosa chì oghji hè a spina dursali di apenisula scandinava; a stessa catena muntosa hè dinò u locu di nascita di moltifiuma (diretti sii versu l'Uceanu Atlanticu è chì dunqua traversani a Nurvegia, sii versu uGolfu di Botnia è chì traversani cusì aSvezia), è ancu cunfini naturali è pulitichi trà i dui stessi paesi. Inoltri, in uQuaternariu ebbi ancu iniziu l'opara di erusioni è di mudeddamentu di ighjaciazioni, chì scavàni prufondivaddi, arrutundàni i rilievi è cunsulidàni a reta fluviali.

In Nurvegia sò friquentissimi l'altipiani, incisi da i vaddi scavati da ighjacciali; elementu duminanti in u centru-sudu di u paesi, l'altupianu hè guasi assenti in l'estremu nordu. In a zona più sittintriunali (Finnmark) u rilievu cumprendi un unicu vastu altupianu altu da i 300 à i 500 metri, u quali paisaghju hè spuradicamenti intarrottu solu da parechji gruppi cuddinari rari è micca moltu alti. Da quì si sviloppa longu a costa a catena muntosa chì corri versu sudu-punenti è chì traversa tuttu u paesi. A parti centru-miridiunali hè a più elevata è cumprendi ancu parechji ghjacciali oltri i 2000 metri.

In generali u virsanti uccidintali hè rittu è scavatu davaddi chì tarmineghjani annantu à umari furmendu ifiordi. U latu internu di iMonti Scandinavi hà inveci un'inclinazioni più dolci.

Ci sò dinò à tutti i latitudini porti è cità beddi riparati com'èStavanger,Bergen (talmenti prutetta da essa una di i cità nurvigesi più piuviosi è menu nivosi in assulutu),Trondheim,Bodø,Narvik èTromsø. Infini, di fronti à i costi emerghjini dignalocu, fora di in l'estremu trattu sudu-uriintali, isuli è arcipelaghi com'èSenja èKvaløya è l'arcipelaghi di iVesterålen è di l'Isuli Lofoten.

Carattaristica di ifiuma nurvigesi hè u so corsu, brevi è impituosu à causa di i rilievi. U più longu hè uGlomma (570 km), chì sfocia in l'Oslofjord, mentri altri impurtanti sò uPasvikelva (145 km) è uNumedalslågen (352 km).

Ilava inveci sò molti numarosi, circa450 000, di i quali solu 400 parò incù aria supiriori à5 k. U più grandi di quisti hè uMjøsà (365 km²), suvitatu da uRøssvatnet (210 km²) è da uFemund (204 km²).

Esistini ancu parechjicascati, di i quali a più alta misura 840 metri.Ci sò parechji posti in l'aria circustanti u fiordu di Sogne in u quali si poni ammirà maistosi cascati chì si lampani inghjò da i fianchi ritti di i muntagni. Parechji di sti cascati sò frà i più alti di a Nurvegia.A cascataVettisfossen àØvre Årdal hà un disliveddu di 275 metri è hè a cascata prutetta più alta di a Nurvegia. Altri cascati famosi sò Feigumfossen à Luster, Kjosfossen in a Flåmsdalen è Kvinnafossen trà Leikanger è Hella.

Ughjacciaiu più grandi hè uJostedalsbreen, incù una superficia di487 k.

L'aspettu più carattaristicu di u tarritoriu nurvigesu hè u stesissimu sviluppu di i so costi: oltri21 000 km cumprindendu tutti l'isuli. I costi sò moltu frastagliati è intirvaddati da i prufondi inziccaturi di ifiordi.

U clima di a Nurvegia atlantica è artica, nonustanti alatitudina, hè rilativamenti dolci: quistu grazia à uCurrenti di u Golfu, chì partendu da uMessicu veni à riscaldà l'acqui marini di i costi atlantichi rindendu i tampiraturi medii annuali supiriori à u zeru ancu in zoni moltu più à nordu di u Chjerchju Pulariu Articu. Quissa evita a furmazioni di ghjacci marini, favurendu l'attività purtuarii è dipesca. I tampiraturi medii annui di i costi vani da i circa7-8 °C di a cità di Stavanger à i3-4 °C diTrondheim, finu à i2-3 °C diVadsø. U rinversciu di a midaglia, parò, hè datu da itimpesti chì si formani in mari apartu intornu à l'Islanda, par via di u cuntrastu trà l'aria freta cuntinintali (pruvinenti da Gruinlandia è l'isuli canadesi) è i tepidi acqui di l'uceanu: sti timpesti, chì carrieghjani pricipitazioni abbundanti, sò cumuni soprattuttu duranti u vaghjimu è à l'iniziu di l'inguernu. Duranti l'istati inoltri poni essa ci periodi particularamenti freschi è piuviosi, oltri ch'è incù carattaristichi di spiccatavariabilità. A tampiratura media di u mesi di lugliu hè quantunqua supiriori à i15 °C annantu à tutta a fascia custiera centru-miridiunali finu à a rigioni diSogn og Fjordane.

Diffarenti hè a situazioni àOslu, induva l'istati sò tepidi: a tampiratura media di lugliu hè di17 °C è grazia à i molti ori di luci sò pussibuli tampiraturi massimi vicini à i30 °C trà ghjugnu è lugliu. Par contru l'inguerni sò freti (circa−5 °C di media à ghjinnaghju) parchì l'effettu mitigadori di u Currenti di u Golfu hè bluccatu da imuntagni: in i mesa più freti si scendi faciuli sottu i−20 °C, è ùn hè micca raru avè minimi intornu à u zeru di maghju è di sittembri. U veru "fretu" inguirnali si scontra in i zoni interni, soprattuttu icontei diOppland èFinnmark: in quist'ultima hè statu righjistratu u record minimu di tampiratura,−51 °C àKarasjok.

I pricipitazioni sò piuttostu abbundanti nantu à i rigioni atlantichi, spicialamenti in a zona muntosa sudu-uccidintali induv'edda si scaricheghja multissima umidità (annualamenti cadini da1 500 à 3 000 mm di piova è nevi). Sò menu abbundanti à u nordu, menu dinò in i zoni cultivati è vicini à a capitali, incù circa 600 mm à l'annu. U piccu massimu hè estivu o tardu-estivu in i rigioni più cuntinintali, Oslu cumpresa, mentri nantu à a costa atlantica suduccidintali hè situatu di vaghjimu è anticipeghja sempri di più à misura ch'eddu si codda versu unordu.

Par quantu possi appariscia stranu, i loca cumuni annantu à u fretu clima nurvigesu ùn sò mancu stampa fundati: eppuri hè veru ch'è anevi pò impiigà parechju tempu à scioglia si è ch'è ci si poni aspittà pricipitazioni nivosi ancu di aprili o di maghju.

Nonustanti bona parti di a Nurvegia si trovi à nordu di uChjerchju pulariu Articu, u clima custieri hè di tipu Atlanticu, parchì mitigatu da l'acqui caldi di aCurrenti di u Golfu. À l'internu u clima hè di tipu cuntinintali, incù inguerni freti.

Flora è fauna

[mudificà |edità a fonte]
U Lavu Bondhus

A flora nurvigesa hè moltu influinzata da i cundizioni climatichi: un quartu di u tarritoriu hè accupatu dafuresti, limitati à i zoni interni sopra i 1000 m di altitudina. À u nordu ci hè atundra, veni à dì arii furmati da immensi prata arbosi cuparti di nevi d'inguernu è di fiori in a brevi istatina. I pianti tipichi di a zona sudu-uccidintali sò ilatifoglii, in particulariquarci,faii,olmi èpiobbi.

A fauna hè carattarizata à u nordu da animali com'è arenna, alevra pularia, avolpi è in particulari ulemming, mentri à sudu ci sòcerva,alci,lubbi èorsi. I lava è i fiuma sò ricchi diluzzi,salmona ètrutti. In i costi inveci sò prisenti animali molti impurtanti par l'ecunumia nurvigesa: umerluzzu è l'aringa.

A maiò parti di l'abitanti sò dietnia nurvigesa, incù forti minuranziSami (in a cità diKautokeino righjunghjini u 70% di l'abitanti) èfinlandesi, spicialamenti à u nordu.

Oslu hè u centru pà a miò parti multietnicu di u paesi, induva, oltri à i Lapponi, ci sò immigrati chì pruvenini principalamenti daPakistan,Sumalia èIraccu, oltri à i vicinidanesi èsvidesi. L'immigrati in Nurvegia sò circa387 000.

Noti

[mudificà |edità a fonte]
  1. Arealstatistics for Norway 2020, Kartverket, mapping directory for Norway Accessdate=2020-03-10
  2. Population, january 01 2025, Statistics Norway Accessdate=2025-02-26
  3. (EN)Population,Statistics Norway, 19 marzu 2012.URL cunsultatu u 19 marzu 2012.Parametro sconosciuto|accessu= ignorato (aiuto);Parametro sconosciuto|titulu= ignorato (aiuto);Parametro sconosciuto|editori= ignorato (aiuto)

Da vede dinò

[mudificà |edità a fonte]


EuropaStati indipendenti di EuropaEuropa
Albania -Andorra -Armenia -Austria -Azerbaighjan -Belgica -Bielorussia -Bosnia è Erzegovina -Bulgaria -Cechia -Cipru -Cità di u Vaticanu -Croazia -Danimarca -Estonia -Finlandia -Francia -Georgia -Ghjermania -Grecia -Irlanda -Islanda -Italia -Lettonia-Liechtenstein -Lituania -Lussemburgu -Macedonia di u Nordu -Malta -Moldova -Monacu -Montenegru -Nurvegia -Paesi Bassi -Polonia -Portugallu -Regnu Unitu -Romania -Russia -San Marinu -Serbia -Sluvacchia -Sluvenia -Spagna -Svezia -Sguìzzera -Turchia -Ucraina -Ungheria
Ricacciatu da "https://co.wikipedia.org/w/index.php?title=Nurvegia&oldid=396489"
Categurie:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp