Carattaristica di ifiuma nurvigesi hè u so corsu, brevi è impituosu à causa di i rilievi. U più longu hè uGlomma (570 km), chì sfocia in l'Oslofjord, mentri altri impurtanti sò uPasvikelva (145 km) è uNumedalslågen (352 km).
Ilava inveci sò molti numarosi, circa450 000, di i quali solu 400 parò incù aria supiriori à5 km². U più grandi di quisti hè uMjøsà (365 km²), suvitatu da uRøssvatnet (210 km²) è da uFemund (204 km²).
Esistini ancu parechjicascati, di i quali a più alta misura 840 metri.Ci sò parechji posti in l'aria circustanti u fiordu di Sogne in u quali si poni ammirà maistosi cascati chì si lampani inghjò da i fianchi ritti di i muntagni. Parechji di sti cascati sò frà i più alti di a Nurvegia.A cascataVettisfossen àØvre Årdal hà un disliveddu di 275 metri è hè a cascata prutetta più alta di a Nurvegia. Altri cascati famosi sò Feigumfossen à Luster, Kjosfossen in a Flåmsdalen è Kvinnafossen trà Leikanger è Hella.
L'aspettu più carattaristicu di u tarritoriu nurvigesu hè u stesissimu sviluppu di i so costi: oltri21 000 km cumprindendu tutti l'isuli. I costi sò moltu frastagliati è intirvaddati da i prufondi inziccaturi di ifiordi.
U clima di a Nurvegia atlantica è artica, nonustanti alatitudina, hè rilativamenti dolci: quistu grazia à uCurrenti di u Golfu, chì partendu da uMessicu veni à riscaldà l'acqui marini di i costi atlantichi rindendu i tampiraturi medii annuali supiriori à u zeru ancu in zoni moltu più à nordu di u Chjerchju Pulariu Articu. Quissa evita a furmazioni di ghjacci marini, favurendu l'attività purtuarii è dipesca. I tampiraturi medii annui di i costi vani da i circa7-8 °C di a cità di Stavanger à i3-4 °C diTrondheim, finu à i2-3 °C diVadsø. U rinversciu di a midaglia, parò, hè datu da itimpesti chì si formani in mari apartu intornu à l'Islanda, par via di u cuntrastu trà l'aria freta cuntinintali (pruvinenti da Gruinlandia è l'isuli canadesi) è i tepidi acqui di l'uceanu: sti timpesti, chì carrieghjani pricipitazioni abbundanti, sò cumuni soprattuttu duranti u vaghjimu è à l'iniziu di l'inguernu. Duranti l'istati inoltri poni essa ci periodi particularamenti freschi è piuviosi, oltri ch'è incù carattaristichi di spiccatavariabilità. A tampiratura media di u mesi di lugliu hè quantunqua supiriori à i15 °C annantu à tutta a fascia custiera centru-miridiunali finu à a rigioni diSogn og Fjordane.
Diffarenti hè a situazioni àOslu, induva l'istati sò tepidi: a tampiratura media di lugliu hè di17 °C è grazia à i molti ori di luci sò pussibuli tampiraturi massimi vicini à i30 °C trà ghjugnu è lugliu. Par contru l'inguerni sò freti (circa−5 °C di media à ghjinnaghju) parchì l'effettu mitigadori di u Currenti di u Golfu hè bluccatu da imuntagni: in i mesa più freti si scendi faciuli sottu i−20 °C, è ùn hè micca raru avè minimi intornu à u zeru di maghju è di sittembri. U veru "fretu" inguirnali si scontra in i zoni interni, soprattuttu icontei diOppland èFinnmark: in quist'ultima hè statu righjistratu u record minimu di tampiratura,−51 °C àKarasjok.
I pricipitazioni sò piuttostu abbundanti nantu à i rigioni atlantichi, spicialamenti in a zona muntosa sudu-uccidintali induv'edda si scaricheghja multissima umidità (annualamenti cadini da1 500 à 3 000 mm di piova è nevi). Sò menu abbundanti à u nordu, menu dinò in i zoni cultivati è vicini à a capitali, incù circa 600 mm à l'annu. U piccu massimu hè estivu o tardu-estivu in i rigioni più cuntinintali, Oslu cumpresa, mentri nantu à a costa atlantica suduccidintali hè situatu di vaghjimu è anticipeghja sempri di più à misura ch'eddu si codda versu unordu.
Par quantu possi appariscia stranu, i loca cumuni annantu à u fretu clima nurvigesu ùn sò mancu stampa fundati: eppuri hè veru ch'è anevi pò impiigà parechju tempu à scioglia si è ch'è ci si poni aspittà pricipitazioni nivosi ancu di aprili o di maghju.
Nonustanti bona parti di a Nurvegia si trovi à nordu di uChjerchju pulariu Articu, u clima custieri hè di tipu Atlanticu, parchì mitigatu da l'acqui caldi di aCurrenti di u Golfu. À l'internu u clima hè di tipu cuntinintali, incù inguerni freti.