U28 di marzu hè l'87ughjornu di l'annu (l'88u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 278 ghjorni à a fine di l'annu.
SantuGuntranu.
Guntranu, rè di a Burgogna, era u secondu figliolu di u rè francu Cluteriu Primu. Era natu versu l'annu 525. A' i spartimenti, l'era toccu a Burgogna, l'Orleanese, u Berrì, è una parte di a Provenza.
Un' avia micca chè qualità è, soprattuttu, li piacianu più e donne di l'altri chè a soia. Ma, à pettu à l'altri trè figliulini di Clodoveu: u rè di Parigi, quellu di a Neustria è quellu di l'Austrasia, Guntranu era un santu.
Allora chì, in a famiglia, eranu veri furdani, è ancu assassini, Guntranu era bravu è caritatosu. Hà perdunatu à quelli chì anu tombu i so figlioli per avè a lascita. Hà perdunatu à u nipote chì avia u cumandu quandu ellu ùn ci era è s'era rivultatu trè volte.
Guntranu ùn si sfidava di nimu, facia limosine, dava soldi pè i munasteri è ùn si inframettia per l'elezzioni di i veschi.
Quandu, in l'annu 580, ci fù, in i so Stati, una epidemia di dissenteria, ch'elli chjamavanu "u focu di Sant'Antò", Guntranu dighjunava è pregava ghjornu è notte, dumandendu à Diu di pigliassilu è di salvà u so populu.
Hè mortu u 28 marzu 593, in u capilocu di a tribù di i Catalauni, l'attuale Châlons-sur-Marne.
Etimolugia: da u germanicu "gund" (cumbattitu) è "haramn" (corbu).
Nomi: Gontram, Gontran, Gontrana, Gontrane, Gontrano, Guntranu.[1]