U28 di ferraghju hè u 59ughjornu di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 306 ghjorni à a fine di l'annu (307 sì hè bisestile).
Santu Rumanu abbate. A Beata Antonia.
Rumanu hè natu versu l'annu 400 in e muntagne di u Giura. A' l'età di 35 anni, partì da u paese nativu, senza nunda, for d'un libru chì cuntava a vita di i Patri di u Desertu. Andendu à Levante, ghjunse in un locu magnificu cù belle terre è una funtana. Custì, campò solu qualch'annu, travagliendu è preghendu. Pianu pianu, ghjunsenu i discepuli, è fece un munasteru. U locu si chjamava Condadiscone. Hè diventatu l'attuale cità di Saint-Claude, dipartimentu di u Jura.
In Condadiscone, i discepuli crescianu. Allora, Rumanu fece un altru munasteru trè chilometri più in dà. U fece guvernà da u fratellu, chì si chjamava Lupicinu, è chì l'avia raghjuntu dopu à avè persu a moglia. Oghje, custì, ci hè un paese chì si chjama Saint-Lupicin, per via di Lupicinu chì ghjè statu cannunizatu ancu ellu. Rumanu hè mortu in 463, Lupicinu in 480.
Etimolugia: "da u lat. "romanus" (chì stà in Roma, cità o statu).
Casate: Romanacce, Romanacci, Romanelli, Romanetti, Romani.
Nomi: Mania, Manus, Rim, Rimoussia, Romain, Romaine, Roman, Romàn, Romana, Romane, Romania, Romania, Romanie, Romanka, Romano, Romanus, Rome, Rumana, Rumanu.
Antonia, una Fiurentina sora di Santa Chjara, campava à u seculu XV. Era stata maritata una prima volta à l'età di 15 anni. Veduva duie volte, si ne era andata in un cunventu di a cità nativa. Custì averebbi gosu a so pace s'ella ùn avia un figliolu chì ghjera un omacciu, è ella ne suffria.
Antonia avia per direttore u famosu San Ghjuvanni di Capestranu, un Abruzzese chì a mandò in i so lochi per guvernà u cunventu di u Corpu Cristi d'Aquila. Hè in issu cunventu, ch'ella avia rifurmatu, ch'ella hè morta u 29 ferraghju di l'annu 1472.[1]