SantuCristofanu. SantuLussoriu.
Cristofanu era un colossu di 4 metri. Era natu in Chanaan. Era tantu goffu chì u chjamavanu Reprobu. A so faccia paria un musu di cane.
Facia u suldatu in l'armata di Filippu di Lidia chì, à u seculu terzu, pussedia u più grande imperu d'Oriente. A so smania era di serve l'omu u più putente di a Terra. Un ghjornu hà vistu à Filippu spaventatu per avè intesu u nome di Satanassu. Allora, si hè dettu: "Ci deve esse qualchidunu più putente chè Filippu". E' ghjè partutu à circà u diavule. L'hà trovu, è ghjè diventatu u so servu.
Eccu chì passanu davanti à una croce. E' u diavule si mette à fughje. Ellu pensa: "Ci deve esse più putente chè u diavule".
Un rimitu li spiegò chì l'essere u più putente era u Cristu. Si truvavanu accantu à un fiume tumultuose.
- "Nimu u pò passà - disse u rimitu. Tù chì si grande, avereste da purtà nantu à e to spalle quelli chì u volenu francà".
E' cusì fece.
Un ghjornu purtava un zitellu, è quellu zitellu pisava più chè i grandi. Assai di più. Ghjunti nantu à l'altra sponda, disse:
- "Mi paria di avè u mondu nantu à e mio spalle".
- "Altru chè u mondu - disse u zitellu. Purtave quellu chì l'hà creatu. Eiu sò u rè chè tù circave. Oramai ùn ti chjamerai più Reprobu, ma Cristofanu, quellu chì porta à Cristu. Ciotta u bastone in terra.
E' u bastone si cuprì di frasche è datteri.
Vistu issu miraculu, capì chì avia trovu u so patrone. E' si fece cristianu.
L'arrestanu, u chjibbanu cù vincule in ferru, u lampanu in u focu, li mettenu nantu à u capu un cascu infiaratu, senza riesce à tumballu. Li tiravanu frezze è e frezze passavanu accantu. Finalmente l'anu tagliatu u capu. Era u 25 lugliu di l'annu 251. Nanzu di more, pregava u Signore di francà i Cristiani da i diavuli, a grandina, a pesta è a fame.
Etimolugia: da u gr. "khristos" (u Cristu) è "phoros" (chì porta).
Casate: Cristofani, Cristofari, Cristoffari, Cristofini.
Nomi: Chris, Christophe, Christopher, Chrystal, Cristobal, Cristof, Cristofanu, Cristoforo, Dofig, Kester, Kristof, Kristofer, Kristofor, Toffel, Töffel.
Paesi è cità: Gallarate.
Prutezzione: i viaghjadori (à pedi, à cavallu o in vittura); i messageri.
Arte: San Cristofanu u riprisentavanu davanti à e chjese cù statue gigante. A' l'entrata di cattedrale di Strasburgu, ci ne era una di dece metri. Dicianu chì e giuvanotte chì riescianu à strufinalli u nasu truvavanu maritu nanzu ch'ellu passi l'annu.
SanLussoriu hè un santu sardu, assuciatu qualchì volta à San Gavinu.
Nantu à a so tomba avianu fattu una chjesa. U nome si hè trasfurmatu in Lussurgiu.
I Pisani, grandi amatori di reliquie, si avianu pigliatu e so osse. In Pisa, San Lussoriu hè diventatu San Russore.
Lussoriu serebbi statu un suldatu chì si hè cunvertitu à u Cristianisimu dopu à avè lettu a Bibbia è, soprattuttu, i Salmi. U prefettu Delasiu u fece scapà accantu à u Foru Trajani, l'attuale Fordungranu.
Paesi è cità: Vignale (festa patrunale) è Zicavu.