U18 d'uttrovi (o d'ottobre) hè u 291èsimu ghjornu (u 292èsimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
SantuLucca.
Paganu di nascita, grecu di cultura,Lucca era medicu in Antiocca, a cità nativa, quand'ellu ghjunse San Paulu. Si lascia parenti, amichi è malati, è si ne và cun ellu. Facenu u giru di l'imperu sparghjendu a duttrina di Ghjesù. L'annu 67, sò in Roma. Paulu hè tombu. Allora Lucca si ritira in Grecia è scrive l'Atti di l'Apostuli è u terzu Vangellu.
U Vangellu di San Lucca hè u più bellu di i quattru ritenuti da a Chjesa. Hè ben scrittu è cuntene unepoche di parabule chì provanu quantu Ghjesù era bravu. Per esempiu: e parabule di u figliolu sciuppone, di a pecura persa, di u publicanu chì rientre in casa soia ghjustificatu, di a prustituita perdunata, è di Ghjesù crucifissatu chì prumette u Paradisu à u ladru. Dante hà dettu chì Lucca hè u scrittore di a misericordia di Cristu.
Lucca serebbi mortu à l'età di 84 anni. In 357, e so osse sò state purtate in Custantinopuli è poste in a basilica di i Dodeci Apostuli.
Anu pretesu chì Lucca hà pintu u ritrattu di Maria Vergine chì si trova in a basilica Santa Maria Maggiore in Roma. A pittura hè più recente, ancu sì Lucca sapia pinghje.
Etimolugia: da u lat. "lux" (luce).
Casate: Delucca, Luca, Lucarelli,Lucarini, Lucarotti, Lucca, Luccacci, Luccantoni, Luccherini, Lucchetti, Lucchi, Lucchinacci, Lucchini.
Nomi: Laux, Liusaidh, Louka, Loukania, Loukiana, Loukika, Loukina, Loutsian, Luc, Luca, Lucais, Lucas, Lucca, Luce, Lucetta, Lucette, Lucia, Lucian, Luciana, Luciano, Lucianu, Lucida, Lucide, Lucie, Lucien, Lucienne, Lucile, Lucilla, Lucille, Lucillien, Lucinda, Lucinde, Luciniano, Lucinien, Lucio, Luciole, Lucius, Luck, Lucy, Lucyna, Lukas, Lukass, Luke, Lux, Luz.
Paesi è cità: Padova, Reutlingen.
Prutezzione: Lucca hè u santu patrone di i medichi è di i pittori.
Detti è pruverbi: U ghjornu di San Lucca, torci u collu à a zucca.[1]