Gheorghe CRĂCIUN, Carte despre, Editura Polirom, Seria de autor „Gheorghe Crăciun“, Iași, 2025, 216 p. Volumul Carte despre cuprinde fragmente narativ-confesive recuperate din computerul lui Gheorghe Crăciun, fragmente care confirmă, îmbogățesc sau nuanțează imaginea unuia dintre cei mai importanți scriitori afirmați după 1980, fără a o modifica însă radical.Crăciun a aparținut unei promoții experimentaliste, promoția optzecistă, care s-a remarcat prin cîteva trăsături ce o particularizează în …

Scriitor, publicist, traducător, editor, om de televiziune, Robert Șerban este astăzi una dintre prezențele cele mai dinamice ale vieții culturale și artistice românești. Dar rămîne, înainte de toate, poet. A debutat în 1994 cu volumul de versuri Firește că exagerez, urmat de un număr impresionant de alte și alte cărți de poezie cărora poate că și autorul le-a pierdut socoteala. Personalitate puternică, a ajuns la …

Poet prolific, care din 1995 (anul debutului) și pînă în prezent a publicat 12 volume de versuri, Nicolae Coande este, nu în mai mică măsură, un autor cu o voce lirică de neconfundat, care și-a descoperit de timpuriu teritoriul poetic și care s-a împlinit, cu migală, dar și cu inspirație, de la o carte la alta. El a cultivat și cultivă autobiografismul fabulos, în cheie …

Într-unul din mult comentatele romane ale Norei Iuga, Hai să furăm pepeni (2009), există un personaj cu două fețe (Nora A și Nora B) și cu două glasuri distincte, care se află într-o permanentă dispută. Departe de a fi rezultatul  unui simplu artificiu narativ, acest personaj „bifrons“ exprimă personalitatea complexă și uneori paradoxală a unei autoare care își refuză cu obstinație toate etichetările reducționiste. De …

Ioana Greceanu a debutat în 1999 cu volumul Poeme în pierdere, urmat apoi de  Singurătatea poartă o pelerină roșie (2003), Cu o sabie imprevizibilă începe ziua (2007), Recviem pentru omul din cub, volum antologic în versiune româno-albaneză, realizat cu aportul traducătorului Baku Ymeri (2011), Fragment dintr-un viu (2012), Noduri, verigi și răsuciri (2017). Poetă „fără generație“, indiferentă la ultimele mode poetice, autoarea intră în categoria …

Prezentă şi în volumele mai vechi ale lui Mușina, „vitalitatea agonică“ este interogată, palpată, răsucită pe toate fețele în Regele dimineții pe linia unei „ontologii a declinului“ ce-şi extrage esențele din conștiința acută a fragilității tuturor rosturilor şi rostuirilor omenești. De aceea, poetul se va autodefini de la bun început ca exponent al unei umanități „reziduale“, a cărei existență se desfășoară pe fundalul unui cosmos …

Dacă peste volumele Poeta, poetae (2008) și Cordilio, Bibinia & Co (2012) putem trece destul de ușor, căci continuă seria epigramelor din Personae, iar nouă este doar lista de personaje, putem menționa, în schimb, Album duminical (2008), în cea mai mare parte a lui un „jurnal de bucătărie“ care îi succede „jurnalului de sex“ din Dermata. Acum Mușina „redă“ scene de o apăsată, voită banalitate: …

În 2003 Alexandru Mușina își surprindea cititorii cu un nou experiment: volumul de sonete Hinterland (termenul care desemnează în principiu un teritoriu situat „departe de litoral“, sălbatic și înapoiat, devine, din perspectiva autorului, un sinonim al marginii). De data aceasta, modelele la care se raportează poetul sînt marii sonetiști ai Evului Mediu, ai Renașterii și ai Barocului, el urmărind, la fel ca în mai vechile …

      După volumul antologic Tea (1997), Alexandru Mușina va publica culegerea de poeme epigramatice Personae (2001). Contează mai puțin că aceste scurte portrete în versuri au în vedere anumiți contemporani, că sînt resentimentare și în mare parte nedrepte, ca de exemplu acest poem al cărui model real este lesne de recunoscut: „Pe măiastrul jongler Manolides, cel cu vocea pițigăită/ Și ochii atît de vii, de strălucitori, …

În volumul Tomografia și alte explorări, punerile în scenă ale lui Alexandru Mușina își pierd policromia din versurile de început, devin anxioase, pîndite de nenumărate amenințări, numite și nenumite: „Încă din această noapte cineva/ Va lovi parchetul nervilor, cu copita lui nevăzută./ E frumos, prieteni, să muncești,/ Frumoși munții patriei, frumos viitorul,/ Eu însumi, uneori, anesteziat,  sînt frumos. // [...] «Dar simți, dar simți șobolanii, …

Semnul distinctiv al poemelor din volumul lui Alexandru Mușina, Aleea Mimozei nr 3, este evocarea laturii pur instinctuale a sexualității. Ele transcriu tribulațiile unui personaj liric care își clamează cu o ostentație dubioasă impulsurile priapice, parcă pentru a-și disimula deficitul de vitalitate, dar, citite prin grila textualismului, aceste impulsuri pot fi și semnele dispoziției de a genera text: „Iar frumusețea e atîta de nepăsătoare/ Încît …

Cel de-al doilea volum al lui Alexandru Mușina, apărut în 1992, Lucrurile pe care le-am văzut (1979-1986), cuprinde, pe lîngă seria Lecțiilor deschise, ciclul Experiențelor (pe care cenzura le îndepărtase în mare parte din sumarul volumului de debut, unde apăreau doar trei dintre ele), Budila-Express, ciclurile inedite Ode, Hebdomadarul profesorului A.M., precum și poemul (tot inedit) Alexia, care conferă cărții un plus semnificativ în raport …

Născut în 1999 la Botoșani, absolvent al Facultății de Medicină din Iași, cu colaborări la Poesis internațional, Observator cultural, Matca literară, Tomis și Timpul, Iustin Butnariuc și-a făcut debutul editorial cu volumul zîmbim, radiația nu s-a stins (Casa de Editură Max Blecher, 2024). Ni-l recomandă (coperta IV) Radu Andriescu, subliniind că aproape fiecare text al autorului „emană o vulnerabilitate profund umană“ și Svetlana Cârstean – …

Arătam în finalul articolului meu din numărul trecut că juxtapunerea, destul de artificioasă la prima vedere, a celor două povestiri din cuprinsul romanului lui Bogdan Crețu Mai puțin decît dragostea (Editura Polirom, 2023) ar putea fi motivată de apariția în final a Dianei, personaj care face legătura dintre protagoniștii celor două narațiuni, cunoscut din romanul anterior al autorului, Cornul inorogului, unde juca rolul unui fel …

Cunoscut pînă atunci ca un excelent critic și istoric literar, Bogdan Crețu își făcea debutul de romancier în 2021 cu Cornul inorogului, o carte care (așa cum am arătat la momentul potrivit) poate fi citită din mai multe perspective: ca roman de idei, în care discursul narativ îi aparține unui intelectual/scriitor ce reflectează asupra raportului dintre viață și actul scrierii ei;  ca roman „al experienței“ …

Poemul care i-a adus inițial faima lui Alexandru Mușina a fost Budila-Express, care, la o primă aproximare, se leagă de condiția profesorului navetist (generația lui Mușina a fost o generație de navetiști), iar subiacentele sale accente protestatare l-au făcut popular printre colegii de promoție ai autorului. Personajul liric nu se mai află de data aceasta pe podiumul scenei, este (în conformitate cu preferința postmodernismului/experimentalismului pentru …

Se anunța o noapte friguroasă.    Îmi înghețaseră de-a binelea mîinile și picioarele cînd am pătruns pentru prima dată în redacția ziarului Deșteptarea, care era instalată la parterul și la primul etaj al unei clădiri de pe rue Bergère. La parter exista și un fel de berărie, ținută de un neamț, unde îmi spusese Edmond să-l aștept.   Vreo duzină de ochi s-au îndreptat către mine cînd am intrat, …

Editura Tracus Arte tocmai a reeditat (în două volume) opera poetică a lui Alexandru Mușina (1954-2013), oferind o imagine cuprinzătoare a unuia dintre cei mai reprezentativi poeți optzeciști.  Primele texte care au făcut faima acestuia, publicate în volumul colectiv Cinci, au fost poemul Budila-Express și seria Lecțiilor deschise ale profesorului de limba franceză A. M., care se leagă de o mitologie a marginii și marginalității …

Licențiat al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnice, autor al unei teze de doctorat care are ca subiect sistemele cu inteligență artificială, cadru universitar, Șerban Mihalache este de asemenea (dar nu în ultimul rînd) și poet. A debutat în 2020, în vremuri de pandemie, puțin prielnice poeziei și cărții în general, cu volumul M, iar trei ani mai tîrziu a publicat …

Poet, prozator, dramaturg, eseist, publicist, cronicar literar, cronicar plastic, autor de antologii, traducător (dar ce nu?), Constantin Abăluță a fost una dintre prezențele cele mai vii  ale literaturii române actuale. Omul era un „european“ în toată puterea cuvîntului, lipsit de morburile balcanismului, care le-au făcut și le fac încă atîta rău literaților dîmbovițeni. Dovedea în toate împrejurările o ținută morală impecabilă, care l-a ajutat să …