arvelu
Inflection ofarvelu (Kotus type 2/palvelu, no gradation) | |||
---|---|---|---|
nominative | arvelu | arvelut | |
genitive | arvelun | arvelujen arveluiden arveluitten | |
partitive | arvelua | arveluja arveluita | |
illative | arveluun | arveluihin | |
singular | plural | ||
nominative | arvelu | arvelut | |
accusative | nom. | arvelu | arvelut |
gen. | arvelun | ||
genitive | arvelun | arvelujen arveluiden arveluitten | |
partitive | arvelua | arveluja arveluita | |
inessive | arvelussa | arveluissa | |
elative | arvelusta | arveluista | |
illative | arveluun | arveluihin | |
adessive | arvelulla | arveluilla | |
ablative | arvelulta | arveluilta | |
allative | arvelulle | arveluille | |
essive | arveluna | arveluina | |
translative | arveluksi | arveluiksi | |
abessive | arvelutta | arveluitta | |
instructive | — | arveluin | |
comitative | See the possessive forms below. |